World of Warcraft - Vanilla

Se pare ca ai lucrat la poveste cat timp ai fost banat. Deja ai pus bombonica pe sufletul meu cand ai adus vorba de plaga si Arthas. Lupta cu piratii se pare ca este una crunta, dar se desfasoare prea repede. Trebuia sa descri mai mult lupta lui Horntek impotriva warlockilor parerea mea, asta ar fi fost foarte interesant si ai fi avut ce sa scri. In legatura cu mana, din definitia care ai dato Horntek nu ar trebui sa posede mana pentru ca el e saman nu vrajitor. Mana ar fi usor definita ca o forta supranaturala care se afla in toate lucrurile, plante, oameni, animale etc. Diferenta dintre un saman si un vrajitor este ca samanul implora elementele sa il ajute, in ucenicia lor samanii fiind nevoiti sa le castige increderea.

Hmm unde nu am pus cratimile bine? si in ce fel a scartait naratiunea actiunii? Vreau sa stiu aceste detalii ca sa ma perfectionez pe viitor. + nu prea inteleg in ce fel mi-am batut joc de redactare


// @airoh: Samanul e un spellcaster, nu am scris spellcaster sa nu mai dezorientez lumea cu alte cuvinte etc. am scris pe scurt vrajitor. Stiu ca e o diferenta de la cer la pamant dintre vrajitor si saman dar ma rog. Oricum lupta cu piratii nu este inca gata, mai am putin de continuat la ea. Probabil vor mai fi si altele pe viitor.

”capt.Smotts” - nu se folosesc prescurtările de tipul ăsta în proza scrisă. Se scrie întreg ”căpitanul”.
”Warlockii era una dintre diferitele clase de lupta” - ai greșit acordul în număr. E ca și cum ai zice ”Merele era una dintre diferitele fructe”. Aici trebuie reformulat în ”Warlockii făceau parte dintre diferitele clase de luptă”.
”Exlama” - ”exclamă”.
”exlamara” - aceeași poveste, ”exclamară”.
”impuscara si ceilalti doi Warlocki, care cazura peste bord, in apa, plutind inerti in timp ce sangele li se scurgea in mare.
Adulmecand mirosul sangelui, cativa rechini aparura in mare si devorara cadavrele Warlockilor. ” - astea sunt 2 rânduri în care ai repetat inutil ”Warlocki” și ”mare”, ceea ce lasă un sentiment de pisălogeală. Ultima propoziție putea să fie ”Adulmecând mirosul sângelui, câțiva rechini apărură și le devorară cadavrele.”.
”neputandusi” - ”neputându-și”.
Iar asta e ce am scanat din text, dar mai sunt tot felul de alte greșeluțe. Mi s-au părut mai mutle cratime lipsă, nuș de ce nu îmi mai sar în ochi acum. Zic că ți-ai bătut joc de redactare special pe fazele de mai sus, adică ai scris textul repede când ai avut ideea și nu ai mai stat să îl finisezi, să îl împachetezi. O poveste este 70% povestea, dar restul de 30%, adic estetica, cum arată acel text, dacă e nasol, se cam duce de râpă restul de 70%. Mai ai și chestiile alea cu ”lipii”, ”azvârlii”, etc.. Toate verbele la perfect simplu se termină într-un singur ”i”, nu două. În sfâșit, ziceam că ai scârțâit la narațiunea acțiunii pentru că ai grăbit-o foarte mult și nu ai lăsat efectul ăla de... acțiune, pe care o astfel de scenă de luptă ar trebui să-l transmită. Folosirea de verbe puternice, focusare pe trăirile personajelor principale (nu sentimentele lor, ci cum tresar, cum se încruntă, țipă, etc..). Sper să-ți fie de folos, spor.

Multe din greseli sunt greseli de scriere. Nu eram asa retardat sa scriu "warlockii era" sau alte chestii de genul. Asa se intampla cand scri repede:(. Sper sa fiu mai atent de acum in colo. Mersi ca mi-ai spus.

Mi-am imaginat, pentru că nu le făceai înainte, de unde și ideea mea că ai început să scrii repede și neatent. Dar acum, după acest heads up, presupun că vei fi mai atent când recitești ce ai scris înainte să postezi

- ACUM!!! striga Horntek catre capitanul Smotts, acesta dand mai departe ordine unor marinari ca sa dea drumul panzelor. Horntek folosindu-si puterile de Shaman trimitea rafalele de vand in panze, nava miscandu-se in fata. Marinarii de pe nava lui Smotts au luat bombele cazute pe punte si au inceput sa arunce cu ele catre nava lui Firallon, mai apoi tunurile sa ii doboare catargul.
- Vei plati scump, Smotts! zbiera Firallon, fata schimonosindu-se de ura.
Nava lui Smotts plutea acum linistita pe mare, indepartandu-se incet de nava aproape distrusa a lui Firallon.
Momentul ce urma era unul trist. Marinarii ramasi in viata au inceput sa adune cadavrele adunate pe punte, chiar si pe cele ale Buccaneerilor, urmand sa le inmormanteze. Jin'do aparu si el pe punte, destul de buimac si confuz, neintelegand ce se intamplase.
- Parca am dormit o vesnicie. spuse acesta cascand.
- Tu... ai... DORMIT? spuse Horntek accentuand fiecare cuvant. Am fost atacti de pirati, si tu dormeai linistit. Puteau sa bombardeze cabinele oricand.
- Pirati? intreba Jin'do mirat.
- Da... pirati. zise capitanul Smotts, care aparu din senin langa cei doi, curatandu-si o rana minora de la mana. Nu stiu cum au reusit sa se apropie nedetectati de noi.
- Poate au un fel de magie, care ii face invizibil. zise Jin'do parand ca a gasit solutia.
- Putin probabil... zise Smotts ganditor. Probabil au stationat pe insulele trollilor de langa Vartej.
- Ce insule? intreba Jin'do foarte serios de data aceasta.
- Sunt niste insule, foarte ascunse de ochii lumi, langa Vartej. Nu multi stiu locatia acestor insule. Ele sunt locuite de trolli. Probabil ca Buccaneeri au cazut la intelegeri cu ei.
- Tata... PROBABIL E ACOLO! tipa Jin'do agitat, aplecandu-se peste bord si uitandu-se in stanga si-n dreapta. Trebuie sa ajung acolo. Unde sunt barcile de salvare?
- Putin probabil ca tatal tau sa fie acolo, baiete... zise Smotts abatut. Nimeni nu ar putea supravietuii singur pe mare cu o barcuta, aproape de Vartej. Si cum am mai zis, insulele sunt ascunse.
- Dar ce-i cu piratii? intreba Horntek in timp ce isi vindeca o rana minora de pe mana.
- Vroiau probabil sa ne captureze barca si sa ne ia proviziile... zise Smotts, inca parand ca e cu gandul la altceva. Asta e al treilea atac al Buccaneerilor de saptamana asta. Dar, sa uitam de asta. Mai avem putin si ajungem in port, zise Smotts deodata parand ca vrea sa schimbe subiectul.
Toate cadavrele fusesera stranse, acoperite cu paturi, si intinse pe puntea navei. Alti marinari deja incepusera sa curete puntea de sange. Horntek isi aminti sa curete pumnalul de sange. Cand controla in teaca, constata ca nu mai avea pumnalul.
- Oh, nu! exlama acesta foarte ingrijorat.
- S-a intamplat ceva? intreba Jin'do confuz in timp ce il privea pe Horntek care examina nava din lung in lat.
- Mi-am pierdut pumnalul. zise acesta cu un ton foarte ingrijorat.
- Si? zise Jin'do pufnind in ras. E doar un pumnal. Poti sa iti cumperi de la magazin si mai bun.
- Nu intelegi... zise Horntek. Cred ca e una dintre putinele arme ramase in Azeroth ce contin implant de Amiricita. O piatra rara ce poate stoca suflete. Daca au furat-o piratii si invata cum sa o foloseasca nu e de bine.
- Hei, Smotts! striga Jin'do catre acesta.

Hmf. Niște intrigi noi, miroas a șobolan pe barca aia. Ori Jin'do, ori Smotts umblă cu măgării. Părerea mea e că Smotts și că e mână-n mână cu goblinul. Dar rămâne să aflăm asta mai departe, presupun. Un capitol bun, dpdv al redactării. Btw, și Horntek, și căpitanul aveau ”o rană minoră la mână”. Dacă nu e greșeală, e interesant. Dar, dacă nu vrei să evidențiezi ceva cu asta, evită să prezinți astfel de lucuri, e chiar puțin probabil ca amândpoi să se fi lovit, întâmplător, fix la fel. Spor!

Capitanul Smotts veni catre Jin'do si Horntek curios.
- Da, caine de mare! exlama acesta la Jin'do in timp ce-si mangaia barba-i carunta.
- Pe unde isi au sediul, Buccaneeri astia? intreba Jin'do curios.
- In cel mai sudic punct al Regatelor De Est majoritatea, zise Smotts parand curios, dar nu numai acolo. Acolo isi au ancorate navele principale. De ce?
- Eram curios, zise Jin'do siret.
Jin'do si Horntek coborara in cala.
- Eu cred ca piratii stiu ce cauta, zise Horntek ganditor. Nu am fost urmariti degeaba, doar ca sa-i ia nava lui Smotts.
- Probabil, zise Jin'do la fel de ganditor. Probabil ca Buccaneerii nu vor doar sa cucereasca Booty Bay-ul, ci sunt si cautatori de artefacte rare.
In timp ce se indreptau spre cabina lor, Horntek observa in spatele unor cutii, o patura. Sub patura era cineva care tremura groaznic de rau.
- Priveste, ii zise Horntek in soapta lui Jin'do, in timp ce-i arata cu degetul la patura.
Horntek se repezii la patura, tragand-o. Sub ea era nimeni altu decat Zap.
- Zap? zisera Jin'do si Horntek in cor privindu-l pe acesta.
- Uhm, ce faceti baieti? zise Zap cu un zambet fortat.

Un prim lucru vreau să-ți spun de pe acum că nu mi-a plăcut deloc. Continuarea asta groaznic de scurtă. Iar miroase a scris repede-repede. Adună-ți ideile, scrie-le atent și, când ai de un capitol întreg, postează, nu ne lua cu jumătăți de măsură Altfel, cred că mirosul de șobolan era de la mizeria asta de Zap (la ce te poți aștepta de la un goblin?). Hai, spor la scris și să vedem o continuare serioasă mai încolo

Pai ma apucasem sa scriu cu chef, m-am dus sa imi iau un suc de la magazin -> o multime de incidente care mi-au luat chefu, cand m-am intors deja nu mai aveam chef de nimica si am lasat-o asa..

Mda poi a cam zis Schizo ce era de zis mai important insa mai am de adaugat si eu unele chestii.
Continuarea e draguta dar o strica mult fatul ca e mult prea scurta pentru un fan fic cu pretentii ca acesta(din pacate).
Ai reusit sa imi starnesti interesu cu faptu ca JiDo si Zap nu au participat la actiune ba mai mult JinDo nu a avut habar despre ei(cel putin asa da impresia).
Astept continuarea si ca un sfat de inchiere cand te apuci sa scrii fao doar daca intreg capitolul in cap si o parte din urmatorul caci iti vor venii idei in continuare mult mai usor.

- De ce te ascunzi aici? il repezi Jin'do pe Zap cu brutalitate, ridicandu-l in sus. Ai vre-o legatura cu piratii?
- Ce pirati? zise Zap foarte speriat, in timp ce se zbatea in aer sa scape din mainile lui Jin'do.
- Nu fa pe prostul!!! striga Jin'do la el. Poate dormeam eu cand am fost atacati, dar tu cu siguranta nu dormeai. Spune mai repede ce legatura ai cu piratii daca nu vrei sa ajungi in Ratchet inotand!
- Usor, Jin'do. spuse Horntek calm. Da-i drumul.
Jin'do il lasa jos pe Zap, acesta scunturandu-se de praf.
- Spune-mi, Zap, zise Horntek calm, sti ceva despre piratii astia? De ce ne-au atacat? Ai vre-o legatura cu ei? Sti ca daca ai vre-o legatura, si noi nu stim de ea, poti fi arestat de Booty Bay pentru tradare.
- Bine, bine, o sa va povestesc, zise Zap inca tremurand. Acum 1 saptamana am venit in Booty Bay sa cumpar piese pentru un proiect de inginerie. Am auzit doi marinari vorbind despre Buccaneeri, cum ca ar fi ingropat ceva in Jungla Stranglethorn. Un obiect foarte periculos, cu care poti controla sufletele celor vi. M-am aventurat singur in Jungla in cautarea acestui obiect. L-am gasit ingropat la niste ruine. Mi-am zis ca o sa fiu platit foarte bine pentru obiect, asa ca m-am gandit sa cad la targ cu piratii. Dar ei nu vroiau sa facem targuri. Am stat captiv pe nava lor doua zile, incercand sa afle unde e obiectul magic, Cartea Damnatilor. Dupa ce am scapat, m-am intors in Jungla si am luat Cartea, dupa care am venit in Booty Bay sa fug spre Ratchet. Probabil ca piratii m-au urmarit.
- Dar la ce le foloseste piratilor o carte magica? intreba Jin'do, parand sa nu-l creada pe Zap. Nu vroiau Buccaneeri doar sa cucereasca Booty Bay-ul, si sa controleze Marea?
- Nu stiu, zise Zap, jur ca nu mai stiu nimic inafara de ce v-am zis.
- Si unde e cartea acuma? intreba Horntek ganditor, in timp ce isi freca barba.
- Sub perna mea, zise Zap. Veniti sa v-o arat.
Horntek si Jin'do il urmara pe Zap pana in cabina lor. Zap se indrepta val vartej catre patul sau, scotand o carte mica de sub perna.
- Au! striga Horntek in timp ce isi freca rana de la mana.
- Ce sa intamplat? zise Jin'do mirat?
- Ma durut rana de la mana. zise Horntek in timp ce se uita la ea. Oricum, nu e nimic grav.
Cartea era destul de micuta, inegrita, cu tot felul de inscriptii ciudate pe coperta veche din piele intinsa. Cartea era inchisa cu un zavor destul de ciudat.
- Da-o incoace! striga Jin'do la Zap intinzand mana pentru carte.
- Ce-mi dai? zise Zap mieros ascunzand cartea la spate.
Jin'do il apuca pe Zap de gat si il ridica in aer.
- Bine, bine, ia-o! striga Zap in timp ce-i arunca cartea lui Jin'do.
Jin'do examina cartea indeaproape.
- E foarte veche. zise acesta in timp ce examina zavorul. Priveste-o si tu.
Cand Jin'do ii inmana cartea lui Horntek, acesta simti din nou durerea groaznica in rana de la mana, de data aceasta fiind mult mai accentuata.
- Cartea ramane la noi, zise Jin'do nervos.
- Pai si eu? zise Zap revoltat.
- Zi mersi ca nu te ducem autoritatilor din Booty Bay, zise Jin'do.
Deja se facuse seara. Cei trei mancau suparati nistre fructe de mare. Zap se duse primul la culcare, foarte suparat. In scurt timp il urmara Horntek si Jin'do.

Zap e mai șobolan de atât, nu se termină aici tărășenia asta. O să încerce să o fure, nu se potolește el. Și nici povestioara lui nu o cred în totalitate. A mai omis el ceva. Ah, și interesantă și faza cu rana lui Horntek. Are ceva magie cartea aia în ea. Oricum, o continuare bună, mă bucur că ai revenit la structura obișnuită a post-urilor. Nu în ultimul rând, fii mai atent la cum scrii anumite verbe, ai problema asta cu ”i”-urile de la final. Consultă regulile de bază de conjugare ale verbelor la timpuri și moduri și nu ar mai trebui să ai problema asta.

Horntek adormi foarte greu. Se visa intr-o padure. Il vazu pe Thrall inconjurat de Alianta si omorat. Apoi se visa intr-o incapere intunecata. Diferiti Warlocki din incapere isi practicau magiile negre pe Cartea Damnatilor, in incercarea de a o deschide. Horntek se trezi brusc din cosmar. Era transpirat si respira greu. Rana de pe mana il ustura si mai tare. Cabina era intunecata. Deodata, se auzi un zgomot ciudat.
- Ce a fost asta? isi zise Horntek in mintea lui, ingrozit. Acesta se duse la patul lui Jin'do dar constata ca acesta nu mai era acolo. Se duse si la cel al lui Zap, care la fel disparuse subit. Horntek se indrepta spre patul sau, sa caute Cartea Damnatilor, care la fel, disparuse. Horntek iesi terifiat din cabina, cautandu-l pe Capitanul Smotts, si acesta fiind de negasit, ca si restul echipajului. Horntek insfaca o torta si cauta prin camera proviziilor dupa cineva.
- Nu, nu, isi spuse Horntek speriat in gand, asta e un alt vis. Rana de pe mana il pisca din nou, facand totul sa para real, departe de lumea linistita a viselor.
Zgomotele se intensificara. Horntek pasea usor prin intuneric, nesigur, urcand spre punte. Nava plutea usor pe mare, fiind invaluita intr-o ceata. Horntek zari o silueta la carma, care radea malefic.
- Hei!!! striga Horntek cu o oare care ezitare in glas catre silueta misterioasa. Nimeni nu ii raspunse. Apropiindu-se usor, Horntek constata ca silueta era un tauren. Horntek isi amintii ca cel ce conducea ultima data nava era un troll.
- Unde e toata lumea! striga din nou Horntek catre tauren, care nu zise nimic.
Horntek se indrepta spre acesta, care ramasese neclintit langa carma, cu privirea fixa. Horntek ii flutura mana prin fata ochilor, fara vre-un rezultat. Horntek enervat, dadu sa il pocneasca pe acesta in fata, dar cu o miscare rapida taurenul ii bloca pumnul si il stranse, dandu-i mana peste cap. Deodata, taurenul se transforma intr-un demon, mare, maro, cu aripi si coarne. Cu o lovitura de palma, il arunca pe Horntek jos de pe punte. Ridicandu-se in aer, demonul il izbi pe Horntek, care era inca ametit dupa ultima lovitura. Horntek isi scoase pumnalul si alerga spre demon. Demonul il lovi cu gheara pe Horntek, aruncandu-i pumnalul peste bord. Horntek striga "PAMANT" implorand spiritele pamantului sa il ajute. Palmele ii fura inconjurate de o aura verde la culoare. Demonul zbura in aer, aproape de punte, si sufla un foc negru catre Horntek.
- "Scutul pamantului" striga acesta in timp ce creease cu palmele in aer o bariera din pamant ce il proteja de flacari. Horntek se retrase dupa catarg.
Demonul cobora pe punte si se indrepta incet spre catarg.
- "Surubul fulgerului" striga Horntek in timp ce indrepta mainile spre demon ca sa arunce cu bilele electrice dar iesira doar cateva scantei.
Demonul rase batjocoritor in timp ce lovi catargul navei, retezandu-l. Horntek se arunca rapid din calea acestuia sa nu fie strivit.
- Cum naiba am ramas fara mana? isi zise Horntek in gandul lui in timp ce fugii spre cala.

Seamănă prea tare cu un vis. Rămâne de văzut când ne elucidezi misterul, dar eu merg pe ideea că e vis. Oricum, tare și postarea asta, îmi place. Sincer, dacă ai folosi diacritice, ar fi mult mai ușor de citit, altfel nu prea am mai văzut nicio greșeală. Chiar niciuna. Spor în continuare!

Hai ca o fost tare pana acum chiar mia placut cea ce ai scris pe aici mai ales ca nu cunosc acest joc(poveste) mio captat atentia si mai mult.
Ai avut imbunatiri majore fata de primele capitole pe parcurs si ai evoluat mult insa te rog sa acorzi mai multa atentie descrierilor si sa nu faci capitole scurte macar 1 pagina in word sa fie.
Astept sa postezi continuarea.

Horntek inchise rapid usa dupa el cand cobora spre cala si constata ca cheia era in usa. Inchise usa repede si cobora si restul scarilor. Demonul izbea usa cu brutalitate. Horntek sarii repede dupa niste cutii si se acoperii cu o panza. Prin spatiul liber dintre cutii si perete Horntek avea o vedere perfecta catre scari. Un zgomot izbitor il facu pe Horntek sa tresara. Demonul zbura usor deasupra podelei examinand camera. Inima lui Horntek dadea sa-i sara din piept. Demonul se apropie de o masa care era aproape de hublonul navei si o distruge cu pumnul sau, in speranta ca il va gasii pe Horntek acolo. Horntek scoase un chitait involuntar. Demonul imediat isi intoarse privirea spre cutiile unde era ascuns Horntek.
Demonul nu se indeparta bine de ramasitele mesei spulberate ca ceva izbii nava. Un tentacul urias distruse peretele navei, lovind din plin demonul. Apa incepuse sa se infiltreze in camera. Cutiile care se aflau unele peste altele cazura peste Horntek. Acesta ramasese blocat sub ele.
- Trebuie sa scap de aici. isi spuse Horntek tensionat.
Tentacula uriasa izbii iar nava, in locul unde se afla Horntek. Acesta simtii izbitura pana in maduva oaselor.
- S-a terminat. isi zise Horntek in minte, parca ar fi adormit. Horntek se trezii plutind in neant.
Horntek vedea realitatea cum se distorsiona. Se afla pe o bucata ce facea parte dintr-un turn, plutind in intuneric. Horntek vedea pe langa el cum pluteau epave, diferite armamente de asediu, de la catapultele oarecum primitive ale orcilor, pana la stilizatele aruncatoare de sageti ale elfilor. Horntek nu intelegea ce se intampla cu el.
Horntek realiza ca bucata de turn pe care se afla incepuse sa pluteasca cu viteza din ce in ce mai mare.
Horntek se trezi de data aceasta pe o pajiste verde si intinsa. Diferite ruine il inconjurau. In fata sa se afla un cristal rosu ca focul. Acesta parea sa fie infipt in pamant. Horntek se ridica greoi de pe iarba si incerca sa inteleaga ce se intampla. Apropiinduse incet de cristal realiza ca acesta incepuse sa straluceasca. Horntek isi apropie mana de cristal dar rana il ustura din nou. Cristalul deja stralucea foarte puternic, emanand o lumina orbitoare. Horntek nemaivazand nimic de lumina se dadu incet in spate. In fata sa aparu un dragon rosu.

Chiar că în condiții de stres. Nu a fost rău, dar a avut o greșeală esențială și deosebit de supărătoare. Dacă nu ai zis ”Horntek” de o sută de ori... Fantastic, pe fiecare rând apare o dată. Nopy, repetiția asta e foarte supărătoare. Ai alternative: ”orcul”, ”el”, etc.. În afară de greșeala asta, am mai văzut o cacodonie și parcă atât. Dar fii mai atent la repetiții, în rest e OK.
Ah, încă ceva. iar a fost scurt capitolul. Ntz.

Nopy bine ai revenit.
Acum revenind la fic: Povestea incepe sa devina foarte interesanta insa nu pricep cateva chestioare:
Cum o ajuns Horntek sa pluteasca in neant? Care e faza cu acel/e tentacul/e de unde apar ele? Nu ai mentionat nimic despre ele(daca ma insel te rog sa imi spui).
In plus propoziitile sun mult prea scurte parca as citi o poezie nu o poveste. In opinia mea unele mergeau legate intre ele.