O Alta Lume

Noul meu fic , cred eu , este mai bun ca celelalte.De ce?Am pus mult mai mult suflet pentru ca face parte din categoria Fantasy

Atentie!
-Povestea nu este recomandata copiilor sub 12 ani!
-Poate contine limbaj obscen , violenta si acte usor imitabile!

O alta lume

Capitolul I:Ati auzit de Teg?
-Ati auzit vre-o data de Teg?Nu?!Cum se poate asa ceva!Chiar nu ati vazut nici o data pe strada un om cu parul si barba ninse , cu un chip prietenos care iti inspira caldura , cu buzele batrane si crapate si cu ochii lui rosiatici?Teg mereu este imbracat intr-un sacou de catifea negru care acopera o camasa rosie si niste pantaloni de stofa iar pe cap avea pus un joben negru impodobit cu flori purpuri de catifea.Il poti zari pe Teg doar in negura noptii , de Halloween , mergand agale , sprjinindu-se in bastonul sau din lemn negru. Probabil ca vreti sa stiti mai multe despre Teg...El a fost trimis aici cu mult timp in urma pentru a stabili echilibrul intre lumea noastra si "cealalta lume".
-Mama , nu-i mai speria pe copii cu povestile tele!
-Of...Draga Gwen , acestea nu sunt povesti de adormit copii...Daca nu ai vazut aceasta lume nu inseamna ca nu exista!
Mda...Cam asa arata o seara normala de Halloween cu bunica si cu mama mea. Bunica mereu spunea lucruri ciudate despre o "alta lume".Medicii spuneau ca inebunise din cauza stresului , insa eu chiar cred ca ea spune adevarul...Adica povesteste cu atat patos incat iti vine sa o crezi.
-Azi mergem la colindat?
Spusele fratelui meu ma trezira din visare.Eram in sufrageria impodobita cu mobilierul negru si sobru al bunicii.Toata lumea , adica eu , Mark , mama si bunica statea in jurul mesei pe niste scaune din lemn negru cu sezut dintr-un material rosu amestecat pe ici pe colo cu niste firicele galbene.
-Mark...nu prea stiu ce sa zic.Adica nu mai sunt copil sa merg la colindat...Am saisprezece ani.
-Dar anul trecut ai fost cu mine!ma mustra Mark.
-Pentru ca erai mic si nu putea-i avea grija de tine , insa acum ai crescu...
Da , era usor sa-l prostesc din vorbe.
-Da , ai dreptate , sunt cu adevarat mare.Ma voi duce cu prietenii mei!
-Ai vre-un plan pentru asta-seara? ma intreba mama.
-Da , da duc impreuna cu Matt la o petrecere.
-Si cand plecati?
-Cam intr-o jumatate de ora.
-Si ce mai astepti?Nu incepi sa te aranjezi?
Atunci m-am ridicat si mam dus in baie.Mi-am dat de cateva ori cu apa pe fata si m-am privit in oglinda.Chipul meu impunea frica si teroare.Totul impunea frica , totul de la buzele mele subtiri pana la ochii mei care traiau in armonie cu sprancenele ascutite si subtiri.Parul meu , care crescuse destul de mult , era nearanjat si destul de incalcit.Totusi era neglijat cu stil.Am afisat unul dintre acele zambete sadice si mi-am adus aminte de cate ori mi se spusese : "William Shadow , tu esti un mare nebun!".Da , nici eu nu prea mai credeam ca sunt in toate mintile.
*
* *
Acum iesisem afara.Raceala contrasta cu intunericul in care erau invaluite frunzele cazute , pomii desfrunziti si dovlecii sculptati haotic.Am privit in spate si l-am vazut in pragul usii pe Mark intr-un costum de maimuta.Am ranjit si i-am facut cu mana dupa care m-am indreptat cu pasi mari spre Matt care ma astepta afara din curte.Iron Matt era cel mai bun prieten al meu...Hmmm...din clasa a cincea.Stiu , altii cand vorbesc despre prietenii buni zic despre ei ca se cunosc de la gradinita.Nu si in cazul nostru , totusi il stiu pe Matt dintr-a doua insa atunci era un golan si un nesimtit , un golan in toata firea.Mereu "prietenii" lui profitau de el si cand a relizat asta i-a lasat balta iar eu m-am oferit sa-i fiu prieten , la bine si la greu.Da , se legase o frumoasa prietenie.Am mers cu Mett destul de mult timp prin coama de frunze galbene ale toamnei.
-Deci , unde spune-ai ca mergem?l-am intrebat eu.
-Stii casa batranului Tomes?imi raspunde Matt , desigur cu o alta intrebare.
-Adica fosta casa , din cate stiu Tomes e mort!
-Da , despre aia ziceam...Acum e parasita!
-Ba , esti nebun?Ce sa facem acolo?am intrebat cu uimire.
-Ti-e cumva frica?
-Mie?Frica?Sigur ma confunzi , am zis , privind primele picaturi ale ploii.
In vreo zece minete am ajuns la casa Tomes.Era doar...doar...doar un schelet din lemn...peste care ploase atat de mult incat muschiul crescuse pe lemnul batran si umed. Am intrat inauntru pentru a ne adpostii de ploaie.Hmmm...Era un loc destul de tare.V-am mai zis ca sunt nebun?
In interior erau o multime de oameni care inconjurau o masa.Din public s-au desprins Trei oameni.Toti purtau robe negre , lungi si sobre.Doi aveau fata descoperita si cel de-al treilea purta o masca de berbec.
-Stie cineva de ce ne aflam aici?intreba omul-berbec.Nimeni!?Ei bine , suntem aici pentru a aduce ofranda stapanului.Aduce-ti-o!
Alti doi membrii ai clanului satanist aduceau o fata care incerca din rasputeri sa se elibereze.Au trantit fata pe masa si cei patru incercau s-o retina cat mai mult in timp ce omul-berbec a apucat un cutit de sacrificare.
-Opreste-te!am strigat cat de tare am putut in timp ce alergam haotic , facandu-mi loc printre satanistii cu torte.
Deodata am sarit si am pus mainile pe masa de sacrificare , atent sa nu ranesc fata , si mi-am aruncat picioartele in sus.Am lovit puternic cu talpile fata stanistului sef iar apoi mi-am lasat corpul sa cada peste el , punand mana pe cutitul sau.Ceilalti patru erau si ei pregatiti de lupta.M-am indreptat spre cel din stanga mea cand din greseala am alunecat pe betonul ud.De aceasta data ma avut norocul de a ma prinde de pieptul sau si restabilindu-mi echilibrul i-am infipt cutitul in clavicula.Stiam ca nu o sa-l o moare , doar o sa-l imobilizeze.Apoi l-am tras de par , ajungand cu capul pe spate si i-am lovit faringele cu pumnul.Din nou , nu avea sa-l omoare ci doar sa-i taie respiratia pentru un scurt timp. Cand m-am uitat din nou fata se eliberase si pusese si ea la punct un ciudat.
Vazand asta ceilalti incepura sa fuga cand dintr-o data Matt iesi din umbra si ii dadu cap in cap.Auch...Asta sigur duruse.Tot publicul incepea sa o stearga iar casa parasita se elibera usor , usor.
*
* *
-Multumesc de ajutor ,aaa...spuse fata uitandu-se insistent la mine.
-Will , am indumat-o eu.
-Multumesc de ajutor , Will.Eu sunt Hannah.
-Ciudat , nu prea pari speriata!exclama Matt
-Am incetat de mult timp sa mai fiu...
Toc...Toc...Toc...Toc...
-Ce se aude?intreaba Matt surprins.
Toc...Toc...Toc...Dupa zidul de lemn apare un batran in costum , cu un joben pe cap sprijinindu-se intr-un baston negru.Barbatul merse agale pana la ei.In tacerea noptii batranul le studie fetele.
-Cine esti tu?intreba inocent Hannah.
-Eu...Cine sunt eu?Eu am multe nume...Insa , cel mai cunoscut e...
-Teg!?l-am intrerupt eu surprins.
-Ihi!incuvinta acesta.Stiti cu ce ma ocup?
Eu am incuviintat din cap , din cauza ca nodul din gat nu ma lasa sa vorbesc.
-Dar nu inteleg ce cauti aici...am replicat cu greu.
-Ei bine fetita asta a reusit sa paraseasca cealalta lume...In mod normal as timite-o inapoi dar azi nu.Dupa ce am vazut cum a trait am decis s-o las sa ramana aici.Cu doua conditii: sa nu omoare pentru hrana si sa mearga la scoala ca un om normal , spuse Teg duios.
Un nou nod imi invada gatul."Sa nu omoare pentru hrana"?!Ce!!!Ce fel de creatura era Hannah?
-Dragul meu Will , nu fi asa surprins , Hannah e doar un biet vampir care a trait intr-o lume in care domneau licantropii!imi explica Teg.
Ce???Putea sa-mi citeasca gandurile?
-Da , pot sa-ti citesc gandurile!
Aff , ce ma enerveaza.
-Fi respectos!ma mustra , lovindu-ma cu basonul in picior.
-Au , asta a durut.
-Will , nu te mai prostii.Teg , unde va sta Hannah?Si cum va fi transferata la scoala noastra , din moment ce nu a fost nici o data la scoala?intreba Matt.
-Baieti , lasati totul in seama mea , ne indurma Teg.Voi plecati acasa.Ne mai intalnim!
*
* *
-Will , dragule , trezeste-te!imi soptea mama duios.
-Ce e?
-O noua familie s-a mutat in casa de vis-a-vis!
-Asa si?
-Imbraca-te si dute sa le oferi cadoul de bun venit in cartier!
-Din nou?
-Din nou!
M-am imbracat si am luat o placinta cu mere.Cand am iesit din casa m-am intalnit cu Matt - care mergea tot la noii vecini.Am ajuns la usa si am apasat soneria.In scurt timp in fata usii a aparut un om cunoscut , doar ca fata lui parea mai tanara si parul - care inainte era decolorat - acum era roscat.
-Teg?!am intrebat in cor , plini de uimire.
-Ooo , baieti , ce vizita neasteptata!exclama Teg , putin amuzat.Va rog , intrati!Hannah , draga , ai vizitatori!
_____________________________

Intrebari:
1.V-a placut capitolul?
2.Ce parte va placut cel mai mult?
3.Ce nota dati capitolului?
4.Care e personajul voastru preferat pana acum?
5.Imi puteti da cateva sfaturi?

Cât de tare... Ai imaginație, prietene, nu glumă. Îmi place Teg ăsta deja, am impresia că o să fie o plăcere să citesc despre el. Nu te lăsa prea mult așteptat cu continuarea, dar data viitoare ține minte următoarele reguli de redactare: spațiul se pune numai după virgulă, nu și înaintea ei. De asemenea, se pune și după punct. Tu pui spațiu și înainte și după virgulă și deloc la punct. Fii mai atent la aspectul ăsta și ai să vezi că textul tău va căpăta altă înfățișare. Baftă!

Mersi , de chestiile astea chiar nu auzisem Cred ca mi-am gasit un mentor... ^_^
App...Schizo , raspunde la intrebari

Nu sunt un mentor, sunt un grammar nazzi Stai liniștit, sunt muuulte chichițe și chestiuțe legate de limba română, de la gramatică, la aspect și le știu (sau așa îmi place să cred) pe cam toate. Și, după cum ai observat, le împart cu voi toți în orice fic citesc și simt că are nevoie Mă bucur că-ți pot fi de folos și, după ce și pui în aplicare sfaturile, să-mi zici dacă-ți place mai mult Baftă

Pai chiar mi-a placut foarte mult. Serios acuma. Se vede ca ai o imaginatie imensa, asa ca nju te speria sa dai frau liber. Btw, imi place ca acum personajul principal e un baiat. Cred ca am obosit sa citesc carti cu personaje-fete(desi eu am fata la fic). Bravo!
Si sa raspund la intrebari:
1.Pai mi-a placut foarte mult idea asta de "noapta de Halloween", care in principiu se intampla nu stiu ce chestii oribile, blesteme, la, bla. Parca totusi mai auzisem pe undeva o poveste ca asta s-au am vazut un film. Dar oricum, tu ai venit cu Teg, care pare foarte tare. Imi aduce aminte de "the Hatter" din Alce
2.Parte cand aflam ca Hannah e vampir. Sorry, sunt mare fana ).
3.8.50
4.Nu am inca. Cu timpul descor unul:)
5.Nu sunt mare experta in gramatica. Am fost asaltata cu corectarea, dar astea e. Recunosc ca asa fac mereu. ).
Stiu ca pe undeva la inceput ai scis Mett si apoi Matt.

Mersi mult :*

Ei bine ficul mi se pare destul de interesant cu o poveste ce ma atrage si ma tine captiv in timp ce imi imaginez fiecare scena.
Insa am cateva sfaturi.
In prumul rand mai atent la tastare deoarece am gasit cateva greseli:
tele,statea,crescu,da,mam,o moare,indumat-o si inca vreo 2-3.
Subscriu la Schizo lasa spatiu dupa fiecare semn de unctuatie si ficul va avea o nota mai mare din punct de vedere estetic.
Astept continuarea pentru a ma convinge de calitatea ficului pe deplin.

PS:Schizo ma asteptam ca tu dintre toti sa obseri acele greseli de tastare.

Am tinut cont de sfaturile voastre insa n-am putut sa scap de acel reflex...


Capitolul II:Incepe si scoala...


Din nou incepe acea perioada chinuitoare in care trebuie se inveti, sa inveti si iar sa inveti. M-am saturat, parca doar asta faci la scoala.Invatat peste invatat... E strigator la cer asa ceva!In fine...
Am stat pe banca si am stat si am stat pana usa s-a deschis galagios lovindu-se de perete. Era Matt care pasea in sala rece de curs cu un zambet cat casa pe buze. Si de-o data intinse mainile in semicerc precum un prezentator TV care arata concurentilor premiul cel mare.
-Vi-o prezint pe noua noastra colega! Hannah? Hannah, unde ai plecat?
Trebuie sa recunosc ca aceasta sceneta nereusita m-a amuzat intr-un fel sau altul. Am sarit jos de pe masa si m-am indreptat spre usa maronie. Cand am scos capul afara din clasa l-am vazut pe Matt care alerga ca un besmetic dupa Hannah. Am inceput si eu sa alerg dar in sensul opus.Cunosteam pe de rost nou venitii:alergau, ieseau din scoala si intrau la loc pe celalta intrare! Era simplu.
Dupa ce am coborat scarile si am ajuns la intrare am prins-o pe Hannah de umeri.
-Draga mea, asta e una dintre conditiile cu care stai aici! Ori o respecti ori te intorci acasa...oriunde ar fi asta! i-am spus cu fermitate.
Ea , cu lacrimi in ochi imi spune:
-Bine... Dar sigur nu sunt ca cei pe care i-am intalnit pana acum?
-Cine? am intrebat.
-Profesorii! Am auzit in scoala ca sunt "niste monstrii".
-Nu...Doar asa ii alintam noi , am spus , deabea abtinandu-mi rasul.
Hannah incuvinta din cap , dandu-mi de inteles ca va veni la ora.Aveam matematica.
Mate...Cea mai chinuitoare materie din cate existau.Profu' ne-a pus pe fiecare sa iesim la tabla si sa rezolvam exercitii.Am fost extraordinal de uimit cand am vazut cat de bine stia Hannah mate.Dupa alte ore chinuitoare ne intorceam spre casa.Vantul lovea obrajii cu putere si imi misca parul in toate directiile posibile.Era destul de rea toamna asta.
Fara sa-mi dau seama un grup de patru baieti aparu la orizont.Gasca asta era teroarea cartierului , candva si Matt facuse parte din ea.Tot ce facea era sa piarda tipul hoinarind prin oras ca niste dementi si sa dea foc la cate ceva.Cand ajunse in dreptul nostru , Stone , seful grupului , o prinse fe maxila pe Hannah si spuse:
-Ce fetita frumusica!
Stone incerca s-o sarute pe Hannah fara voia ei.Atunci am vazut ca Matt actiona instinctiv , precum un animal: a infipt un picior in barbia lui Stone apoi l-a prins de gat si l-a aruncat la pamant.Nu-l mai vazusem nici o data reactionand asa!
-O sa-ti para rau ca ai facut asta!striga Stone in timp ce se ridica de la pamant.
Am decis ca trebuie sa intervin si i-am spart fata cu un croseu de drepta.Stone incepu sa planga ca o fetita.Un ultim picior in "mingiute" din partea Hannei il facu sa se care...cu tot cu gunoaiele lui de oameni.Probabil ca tot gunoi l-as fi numit si pe Matt acum ceva timp insa...insa apreciez ca a avut puterea de a se schimba.
Cand am lasat-o acasa pe Hannah, Teg ne-a oprit sa ne vorbeasca. Eu si Matt stateam pe canapeaua din piele cafenie. In fata canapelei era o masuta de cafea din sticla si in fata mesei era un scaun din lemn pe care statea Teg. Camera era obscura, ca de altfel toate camerele casei, doar traia un vampir in ea! Eram inconjurat de o mobila, probabil mai batrana decat mine. Acestui stil vintage i-se adauga dusumeaua bruna si carpeta clasica.
-Ce mai faceti baieti? ne zambea Teg.
-Mai bine ca nici o data, a spus Matt. Tu ce mai faci?
-Nu foarte bine. N-o pot supraveghea pe Hannah, cam am nevoie de ajutor, recunoscu Teg.
-Ce? Cel mai puternic om din lume nu poate supraveghea o feti... revolta mea fu oprita de ghiontul lui Matt.
-Si ce propui, Teg? intreba Matt.
-Fiti atenti: voi aveti grija de Hannah iar eu va voi invata cate ceva despre magie, ne-a propus Teg. Deci ce zice-ti?
-Ce?O sa ne inveti sa scoatem iepuri din joben? i-am luat eu in ras oferta.
-V-as putea invata si asta, spuse Teg care acum isi dadea jos din cap jobenul.
Teg introduse mana in el pana la incheietura. Apoi pana la cot. In cele din urma ajunse cu mana bagata in joben pana la cot. Eu si Matt ne uitam muti la ceea ce facea Teg.In cateva secunde mana fina a lui Teg iesi din jobenul decorat cu trandafiri, tinand un iepure alb ca spuma laptelui de urechi.
-Ce tare! exclama Matt.
-Asta nu a fost un truc de balci... m-am mirat si eu.
-Deci ce spune-ti? insista Teg.
-Eu ma bag! striga Matt.
Teg se uita insistent si la mine.
-Nici eu n-am altceva mai bun de facut.
-Foarte bine, incepem maine dupa scoala, ne anunta Teg.Si tinte-ti minte: fiti cu ochii pe ea!
Probabil ca v-ati dat seama: sunt doar un nebun copilaros care isi ascunde sentimentele in spatele unei masti de nepasare si indiferenta.Chiar daca am dat astfel de raspunsuri in dialogul cu Teg, in sinea mea, muream de bucurie. Am stat urmatoarele doua ore uitandu-ma pe tavan, neputand sa inteleg: de ce Teg, cea mai puternica fiinta din cate exista, a venit tocmai in cartierul meu si si-a intameiat o familie? Parca n-avea sens? Oare visam? Creierul meu incerca sa rezolve un puzzle fara toate piesele...

______________________

Intrebari:
1.V-a placut capitolul?
2.Care e partea voastra preferata?
3.Ce nota ii dati?
4.Care e personajul vostru preferat?De ce?
5.Aveti vreo sugestie?

1.Da
2.Faza in care Hannah aproape plangea speriata de cea ce auzise despre profesori.
3.Hmm i dau 9 deoarece mai ai cateva scapari la unele cuvinte.
4.Personajul meu favorit este Teg.Imi pare un personaj super amuzant insa in acelasi timp destul de serios cand e cazul.
5.Incearca sa faci maxim 2 capitole pe zi deoarece altfel se va termina prea devreme si nici nu vom mai fii in priza.

Mi-a placut mult si al doilea capitol dar mi se pare ca de data asta, actiunea merge mult prea repede. Adica lupta aceea cu Stone putea fi mai interesant, sa riposteze si el sau ceilati baietii, sa tace si Hannah. Zic si eu

1. Mi-a plcut capitolul.
2. Faza cu jobenul si iepurele:))
3. tot 8.50
4. Cred ca Teg sau Hannah. Probabil pentru ca au putri
5. -

@SyleBV , Capitolole nu au fost scrise azi ambele , ci doar al doilea(si e inceput ieri).Primul capitol are vreo 4 zile de cand l-am scris

@Bomboni , da , ai dreptate , lupta e putin fortata , fiindca nu facea parte din actiunea principala.A fost un element de lagatura pentru a-l insera pe Stone in poveste.

Mersi pentru sustinere.

1. Mai bun ca primul, asta e clar. Dar dă-mi voie să-ți spun că simt că poți mai mult de-atât. Imaginație ai, trebuie doar să știi s-o fructifici.
2. Cred că partea cu iepurele și jobenul.
3. 8.
4. Teg, clar. Mă face să mă gândesc la Johnny Depp )
5. Cum s-a spus și mai sus. Ia-o mai ușor. Acordă mai multă atenție la detalii. Cititori vezi că ai, nu trebuie să ne ”câștigi”, ci să ne menții Nu vreau să citesc 3 capitole pe zi făcute repede, vreau unul la 2 zile făcut foarte bine

Așa, acum legat de povestea în sine. Chiar îmi place, sincer, îmi place. Vreau să te ții de ea și vreau să continui să pleci urechea la ce ți se spune și să te perfecționezi pentru că ai o imaginație superbă. Acum, câteva critici, că, deh, nu-s degeaba grammar nazzi:
La faza cu spațiul văd că ai plecat urechea, deja arată mai bine. Mai ai scăpări, dar astea se rezolvă de la sine, cu fiecare capitol pe care-l scrii. Vreau să fii atent când recitești. Insist! Ai niște typo-uri d-alea clasice de grabă. Nu te mai grăbi! Textul și ideea nu fug niciunde. Noi suntem tot aici. Recitește cu atenție, cu voce tare, dacă ai nevoie, cu mintea în fic și nu în altă parte. Să-ți dau câteva exemple, să vezi despre ce vorbesc:
spune-ti - eu spun, voi spune-ti. De unde și până unde cratima?
zice-ti - fix aceeași chestie de mai sus.
deabea - cuvântul ăsta nu există nici măcar ca jargon sau regionalism. Forma corectă este de abia, dar se folosește în dialog, de obicei, de-abia. Cu cratimă, nu legat!
Vi-o - v-o. ”I”-ul ăla nu se folosește în niciun caz, în nicio regiune, etc..
Asta, așa, să-ți faci o idee. Multă baftă, am încredere în tine

Blood & Spell


Venisem deja de la scoala. Nu se intamplase nimic interesant. Dar acum eram pregatit. Prima mea ora de magie, urma sa fie totul super. Eu si Matt ne-am intalnit chiar pe trecerea de pietoni. L-am privit pe Matt pentru cateva secunde. Era acelasi baiat ca odinioara: fata lata cu pometii evidentiati, nasul borcanat, urechile sale mici, ochii blajini cu sprancene groase si parul sau gri si tepos. Da, Matt avea parul gri, pur si simplu asa se nascuse.
Acum eram deja la usa lui Teg.
-Intrati, intrati!ne indruma voios Teg, facand o plecaciune in asa fel incat parul sau rosiatic si incretit aparu in spatele jobenului.
-Tare, mosule, ti-ai ras barba! am exclamat eu.
-Mda, ma imbatranea foarte mult. Hai, veniti in curtea din spate.
Teg se pregatise, nu gluma. Transformase curtea din spate intru-un adevarat camp de antrenament: peste tot erau buturugi folosite ca tinta, manechine din saci umpluti cu paie care parca erau niste sperietori de ciori si tot felul de capcane.
-Deci, sa incepem, spuse Teg. Stie vreunul dintre voi stilurile magice?
Cand a venit aceasta intrebare ne-am uitat unul la altul precum niste idioti.
-Nu stiti? Ascultati! Exista doua tipuri de magie: Magia Tamaduitoare si Magia de Lupta. Aproape fiecare vraja este inspirata dintr-un element, respectiv foc, aer, apa si pamant.
Sa incepem!
Teg isi arunca jobenul din cap, lasand la vedere chelia inconjurata de carlionti rosiatici apoi misca incet unul dintre degete. Dintr-o data buturuga din fata sa se ridica de la pamant cativa metri buni. Dupa ce Teg lasa degetul jos si buturuga cobora la sol.
-Hai, incepeti, se uita Teg la noi, insistent.
Am lasat capul pe spate si am inceput sa rad ca un schizofrenic.
-Ce?! Nu putem incepe cu o pietricica... sau cu o pana, ca cei din Harry Potter?am intrebat printre hohotele de ras isteric.
-Daca vei incerca doar ce e usor nici o data nu vei excela!ma mustra Teg.
-Atunci, sa-i dam drumul, spuse Matt care se ducea in fata buturugii.
-Matt, nu uita, magia trebuie SIMTITA! Magia trebuie sa fie ca un muschi pe care il poti controla!
Atunci Matt ridica ambele maini facand buturuga sa... sa nu se miste de la pamant.
-Ce?!intreba acesta surprins.
Teg incepu sa rada spunand:
-Daca magia ar fi asa de usoara totata lumea ar putea face asta, insa, pentru a practica magia trebuie sa-i descoperi tainele ascunse. Mai incearca o data.
Matt incepu sa se concentreze si ridica usor mana. Bucata de lemn se ridica si ea, usor-usor, clatinandu-se ca un batran bolnav de parchinson. Buturuga se inchlina spre mine si intr-un final ajunse deasupra capului meu. Nu sunt chiar atat de nebun! Am incercat sa ma trag la oparte cand Teg ma mustra:
-Nu! Trebuie sa ai, la randul tau, foarte mare incredere in el.
Am mai privit cateva secunde butucul care levita la un metru deasupra capului meu cand Matt isi pierdu controlul si buturuga incepu sa ca da.Atunci m-am aruncat la pamant asteptandu-mi sfarsitul... dar nimic. Ajunsesem sa ma intreb de ce nu mai muream o data.
Mi-am facut curaj sa deschid ochii si ce crede-ti c-am vazut? In jurul meu se afla o multime de rumegus.
-Multumesc, Teg! am strigat eu.
-N-am facut nimic, spuse acesta.
-Oh, atunci multumesc Matt.
-Will, ceva imi spune ca tu ai facut asta! facu Matt.
-Eu?
Cum puteam eu sa fac asta? Chiar era adevarat?
-Da, chiar tu ai facut-o. Ai facut-o pentru ca Will a avut in credere in tine.
-Off... Urasc chestia asta cu cititul mintii!
Si asa a trecut ziua si am invatat niste chestii chiar tari: sa ridic obiecte, sa le manipulez, sa le sfaram si... Boop, un fel de "blast" magic.

*
* *

Ma plimbam pe coridoarele pustii ale scolii. Totul era ca in vestul salbatic: drumul gol era strabatut doar de o briza usoara care rostogolea o foaie de hartie mototolita. Dintr-o data mi-a sarit in ochi: un pusti blond, putin mai inalta decat mine saruta buzele palide ale unei fete frumoase cu parul brunet-deschis, cu o suvita albastra si cu niste ochi albastrii ca cerul primavaratec.
-Tania, am murmurat eu.
Il stiam pe tip, era cu o clasa mai mare, era intr-a unspea'. O stiam si pe tipa, o stiam chiar foarte bine. Era intr-a zecea. Fusese odata iubita mea. Mereu am crezut ca un defect are omul: nici o data nu apreciaza ceva pana nu-l pierde! Mda, inca o iubeam! Chiar mai mult ca inainte...
Sangele imi fierbea in vene de furie. Am inceput sa alerg cat de repede puteam si, dintr-o data, am sarit. Piciorul meu lasa o amprenta proeminenta pe fata lui Dru cand il propulsa spre pamant. Tania se uita la mine ca la ultimul psihopat. Ai dreptate, cam asa ma priveste lumea de obicei.
Dru se ridica de la pamant si-si trecu mana prin pletele aurii. Incerca sa ma sperie cu un trosnit de degete, dar pana s-a mai cacanit el pe acolo i-am mai unflat un pumn in burta. In timp ce se napustea spre mine i se citea pe fata o expresie de "vrei bataie". Am oprit primul pumn azvarlit spre mine, insa cel de-al doilea, fulgerator, m-a lovit exact intre picioare.
-Lasule! i-am strigat lui Dru.
Lovitura ma facuse sa cad in genunchi in fata sa. Acum se pregatea sa-mi aplice o ultima lovitura. Da un fulger o silueta inalta s-a inaltat in spatelelui. Dintr-o data baiatul puse mana pe capul lui Dru si-l dadu cu fata de perete.
-Dru, daca cineva ii face rau lui Will eu o sa fiu ala! exclama Stone. Ce ora ai Will? intreba intinzandu-mi o mana pentru a ma ridica.
-Engleza, am spus eu ezitand sa-l apuc de mana.
Intr-un sfarsit Stone m-a ajutat sa ma ridic si m-a luat cu o mana de picioare si cu una de spate si m-a ridicat sus.
-Te duc eu!

_________________
Intrebari:
1.V-a placut capitolul?
2.Care e partea voastra preferata?
3.Ce nota ii dati?
4.Care e personajul vostru preferat?
5.Aveti vreo sugestie?

Salut, 1ce, nu ai mai dat de mult pe la noi. Chiar mă întrebam ce faci cu povestea asta Mă bucur că ai reluat-o. Acum, răspunsuri:
1. A fost drăuț, ceva îmi spune că abia acum intrăm în pâine.
2. Descrierea lecțiilor de magie și dialogurile.
3. 8/10.
4. Teg, clar.
5. Să reapară vampirița!
Prea multe critici nu am. Ai vreo 2 typo-uri, dar, în rest, lucrurile se prezintă bine. Poate ai putea să încerci să descrii sentimentele. Aveai unde: frica dinainte de căderea buturugii, dragostea pentru fosta, etc.. Altfel, ține-o tot așa

Mersi foarte mult Schizo, critici de bine din partea ta inseamna foarte mult pentru oricine de pe forum. Am avut tezele si alte tampenii deastea si tot programul meu a stat cam pe loc.

1.Desigur la fel de mult ca celalte de pana acum
2.Partea in care descrii orele de magie
3.7,5
4.Teg fara discutie
5.Incearca sa recitesti a 2 a sau chiar a 3 a zi dupa ce ai scris capitolul ori trimitel unui prieten spre corectare caci ai multe cuvinte care trebuiau scrise dezlegat si invers.
Ma bucur ca ai revnit cu povestea caci imi place nespus de mult si vrba lui Schizo ceva imi spune ca de acum incepe adevarata actiune.

1 Da, mi-a plăcut foarte bult
2 Partea în care Stone s-a arătat a fi un bun samaritean, ajutându-l pe Will să meargă la clasă.
3 Îi dau un 9
4 Vorba lui Schizo, Teg
5 SIncer, nu am nici una. Tu ştii cel mai bine cum vrei să evoluezi cu povestea.

Acum, ţinând cont că nu am mai postat aici, ţin în primul rând să te felicit pentru ideea avută. Deşi, cum am mai spus şi în alte posturi că am o mică problemă cu vampirii, asta nu mă împiedică să citesc o poveste bună. Ideea mi-se pare foarte interesantă, iar modul în care descrii lucrurile prin ochii personajelor simplifică foarte mult ceea ce trebuie cititorul să înţeleagă. Totuşi, trebuie să spun că nu mi-l imaginam pe Will ca o persoană voilentă, mai ales din dragoste. Oricum, până acum am văzut o evoluţie foarte bună. Felicitări şi sper să postezi mai des

Cpaitolul IV: Goana

Stateam in casa lui Teg alaturi de Hannah si de Matt. Pornisem o discutie despre Stone, care parea ca ajuta dintr-o data pe toata lumea.
-Da, e adevarat, m-a ajutat cu testul la chimie, declara Hannah.
-Mie mi-a luat o cola. Ceva e neinregula. N-am incredere in el.
-Eu da, cum tu te-ai schimbat cred ca si el are puterea s-o faca, i-am indrumat eu.
-A venit bautura!striga, dintr-o data Teg, iesind din bucatarie.
Mie imi intinse un pahar de brandy cu o felie de lamaie si doua cuburi de gheata, lui Matt un pahar cu Sprite iar lui Hannah o ceasca de sange artificial. Teg isi pusese niste vodka si isi lua un trabuc din pachet. Mi-l intinse si mie, dar l-am refuzat gentil.
-Matt?
-Nu, multumesc, nu fumez.
-Si... Ce-ati mai facut la scoala? ne intreba barbatul. Ati fost cuminti?
-Nu prea, am fost cam ocupati jefuind banci, i-am zis eu sorbind zgomotos din brandy. Tu ce-ai mai facut, batrane?
-M-am jucat Need For Speed, spuse Teg la fel de ironic ca si mine.
Era o seara exceptionala, toata lumea radea si se simtea bine cand, dintr-o data, niste cauciucuri se auzira scartind pe trotuar. M-am uitat pe geam. Un Jeep Wrangler kaki statea pe aleea din fata casei.
-Oh, se pare ca a ajuns! exclama Teg.
-Cine sa ajunga? am intrebat noi in cor.

*
* *

Teg ne scosese pe toti din fata casei. Un tip ciudat de inalt iesi din Jeep si merse incet si leganat pana la portbagaj. Scoase o pusca de vanatoare lunga cu doua tevi si o incarca apoi inccepu sa se-ndrepte spre noi. Ne privi straniu pe sub borul palariei. In acea secunda am putut observa ca avea un ochi de sticla.
-Copii, el este Helon.
-Spune-ti-mi "Vanatorul".
-Vanezi mistreti? am intrebat ironic.
-Nu, vanez vampiri, varcolaci si altele.
Am vazut cum Hannah s-a cutremurat la vorbele Vanatorului.
-El este unul dintre gardienii desemnati sa mentina echilibrul intre cele doua lumi. Doi vamiri au evadat din lumea lor. Va va lua cu el si o sa va invete tot ce e de stiut despre echilibrul acesta fragil.
Eu, Matt si Hannah ne-am urcat in Jeep-ul lui si am mers departe.
-Cum va cheama, copii?ne intreba Helon in timp ce conducea
-Eu sunt Iron Matt.
-Pe mine ma chema Hannah... acum si Smith.
-Si tu baiete? intreba privindu-ma in oglinda.
-Eu sunt William Shadow.
-Cum il cheama pe taica-tu?
-Tata? Il cheama Adam... Adam Shadow.
-Stiam eu! A fost unul dintre cei mai buni gardieni... Pacat ca s-a dus! il omagie Vanatorul in timp ce lua o curba brusca.
Ce? Tata fusese unul dintre ei? Cum se putea? Eu il stiam un simplu inginer la o uzina de automobile. Acum fusese un gardian. Daca da, atunci cum murise? Imi simteam capul explodand...

*
* *
Intr-un sfarsit am ajuns intr-o padure deasa in care se auzea doar murmurul vantului.
-Mai intai, nu ai dreptul sa omori un vampir. Prima data discuti cu el. Daca nu vrea sa se intoarca il omori. Alearga p-ici! exclama vanatorul dupa o scurta pauza.
Deodata intinse o mana in fata. In fata noastra statea, proptit in mana Vanatorului, un baiat cu parul negru. Wow, avusese o viteza extraordinara.
-Creatura a noptii, intoarcete in lumea ta!
Baiatul se trase putin in spate iar apoi, fulgerator, se napusti asupra Vanatorului. Intr-o fractiune de secunda Helon prinse pusca si trase ambele golante chiar in inima monstrului.
-Acestea au fost gloante de plum, nu-l vor omora. Acum, partea a doua: portalele. Spuse aplecandu-se si apucand un betisor.
Vantorul incepu sa deseneze trei fulgere care se loveau in capete. Atinse stema cu degetul aratator. Deodata fulgerele incepura sa lumineze purpuriu si incepura sa se-nvarta. In cateva secunde portalul de pe pamant devenise cam de un metru patrat.
Vanatorul prinse brutal vampirul si-l arunca in portalul purpuriu dupa care acesta se inchise singur.
-Acum e randul vostru! Face-ti asta si cu al doilea!
-Dar n-avem arme! m-am revoltat.
-Asta nu-i o problema.
Odata ajunsi la Jeep, Vanatorul deschise port bagajul si incepu sa deschida cutiile din interior.
-Alege-ti tot ce vreti! ne indruma el.
Matt s-a napustit asupra unui pumnal lung de argint si a unui pistol USP de calibrul 9 mm.
Hannah a luat o arbaleta, una dintre armele de temut ale vanatorilor. A mai luat si niste sageti cu varfuri de argint. Eu... dupa ceva timp de cautat am gasit ceva ce ma reprezinta:
un Revolver cu 8 gloante. Am mai luat si 6 butoiase cu gloante. Pe fiecare era inscriptionat tipul de gloante: pe trei dintre ele scria "lead" , pe alte doua scria "silver" si pe ultimul "ice". Ice? Gloante de gheata sau ce? Oricum dupa aceea am plecat din nou in padure iar Vanatorul ne supraveghea din umbra.
Dupa ceva timp de mers am gasit niste urme. Eram sigur ca vampirul le lasase. Mi-am pus in Revolver gloantele de gheata, eram tare curios! Am mai mers cativa pasi si am putut zari silueta neagra a vampirului. Am inceput sa fug spre el, increzator ca discursul meu il va face sa se predea. Deodata, am tras o sperietura grozava. Nu mai avea o infatisare umana, acesta arata ca un demon. A urlat lung si ascutit si a luat-o la fuga. Am indreptat Revolverul spre el. Am apasat pe tragaci! Woow! Vampirul se afla inserat in gheata. Foarte multa gheata...
-Cool! am murmurat eu.
In scurt timp Hannah si Matt ajunsera langa mine.
-E un vampir-demon! spuse Hannah privindu-l. Nu cred ca-l putem invinge!
-Prostii! Nu-l vezi, e infrant, dar in timp ce spuneam eu aceste cuvinte gheata incepea sa se crape.
Creatura evada din inchisoarea de gheata si incepu sa goneasca printre pomii aramii. Am inceput si noi sa fugim dupa el. Am schimbat, din fuga, gloantele cu cele de argint, Hannah isi fixase o sageata in arbaleta iar Matt isi incarcase USP-ul. Toti am inceput sa tragem in vampirul acela pocit. Era foarte agil, ferindu-se de toate gloantele trase de noi.
Atunci mi-a venit o idee.
-Crede-ti ca puteti deschide un portal? i-am intrebat pe prietenii mei.
-Categoric! raspunse Hannah.
-Dati-i drumul! le-am poruncit, alergand spre creatura.
Am strans puternic din pumn si am inceput sa-l ridic in sus. Ca prin magie, creatura s-a ridicat si ea. Stai, chiar era magie! M-am uitat in spate. Bine, cei doi reusisera sa deschida portalul. Dintr-o data am azvarlit creatura in acea goapa purpurie.
-Sa nu te mai intorci niciodata, javra!
__________

Daca va placut apasati butonul ala verde de sus din stanga al postului ^__^

Ca să încep cu critica: "Ceva e neinregula" aici nu ştiu dacă a fost autocorectarea sau chiar ai vrut să scrii neinregulă. Dacă este al doilea caz, sugerez în neregulă. (mai ales că literar vorbind nu dă niciodată bine aşa ceva)

"Face-ti asta si cu al doilea" cănd exprimă o acţiune, se scrie legat. Cănd exprimă acţiunea de a face ceva pentru tine (spus de altă persoană), atunci se scrie cu cratimă: "Fă-ţi tema!"

"Crede-ti ca puteti" -se scrie mereu legat

Deci, acţiunea evoluează repede. După cum mi-a fost spus şi mie, o săîţi zic şi eu ţie: Dialogurile sunt mult prea scurte, fără descrieri, ceea ce le dă un aspect mai...sec.
Acum, pe de altă parte, povestea evolueză destul de bine. Mai ales că a apărut o răsturnare de situaţie (taicăsu lu Will fiind gardian).
Mult succes în continuare

Frumos, Ice, mă atrage nespus povestea ta, probabil din cauza lui Teg Harley a cam acoperit ce voiam eu să spun (damn, îmi pierd postul de critic), dar o să subliniez. Reține faza cu dialogurile, gândește-te cum sunt ele în viața reală și încearcă să le transpui. Ferește-te de dialogurile seci, se pierde teribil interesul pentru personajul care le practică

Amuzant,actiune si putina drama 3 ingrediente perfect imbinate in acest fic care mo atras destul de mult inca de la primul capitol(mai am ultimu capitol de citit) pana in prezent unele mici greseli parca vazusem la vreo 2 capitole insa sunt minore.
Imi place nespus felu tau de a povesti si mi se pare foarte interesant cum reusesti sa ne vorbesti din pielea unuia dintre personaje.