Demonii si profetzia

Poi ala nu e facut de mine in totalitate eu doar mai dezvolt unele fraze de asta am mult mai multe greseli.
O sa incerc sa reformulez pe viitor.

Cu atât mai mult, dacă tu faci corectură, ar trebui să fii mai atent. Sunt convins că poți mai mult, pentru că am văzut în celălalt fic asta. Acum, aș vrea să știu. Spui că fic-ul ăsta nu e al tău? Atunci al cui e?

Este al meu si a unui prieten nu doar al meu.
El scrie cand are timp ca un fel de rezumat iar mai apoi eu dezvolt acel rezumat si iese cea ce a iesit.

Am înțeles. E OK atunci, mi-era că e furat sau ceva. Bun, atunci, cu atât mai mult e o provacare pentru tine să-ți exersezi ce îți tot zice lumea referitor la redactare, vocabular, etc.. Hai, la fel cum îl antrenează bătrâneii pe tovarășul nostru, la fel o să te antrenez și eu Deci, să văd progresele data viitoare

In timp ce alerga spre munte cu sacii de nisip legati de corp Iljimae simte o prezenta ciuda in jurul sau:
- Cine e acolo? intreaba Iljimae oprindu-se din alergat.
O silueta neagra disparu printre umbre spunand:
- Imi pare bine ca te-am revazut stapane Azazel!
Iljimae incepu din nou sa alerge dand uitarii aceasta intamplare. Ajungand la baza muntelui se opri 5 secunde sa isi traga rasuflarea, cand de odata o pietricica il nimerii drept in cap:
- Cine a facut asta ? intraba Iljimae furios.
- Ce te enervezi asa copile? intreba batranul orb aruncand inca o piatra in capul lui Iljimae.
- Auci...Ce vrea sa insemne asta batranule?
- Peste 2 ani dupa ce vei avea un corp puternic sa vii la mine pentru ca iti voi antrena reflexele! spuse batranul retragandu-se catre pestera.
Iljimae isi continua drumul inapoi gandindu-se la ce a spus batranul cel orb. Cu greu el ajunge inainte de apus inapoi la maestrul sau.
- Te-ai descurcat bine tinere, acum i-a si baga 50 de flotari! spuse batranul foarte hotarat dandu-i sacculetii cu nisip jos de pe el.
Iljimae face 30 de flotari si ajunge la limita fortelor sale prabusinduse aproape fara suflare din cauza oboselii.
-Nu ma asteptam sa faci mai mult de 10 flotari se pare ca ai progresat mult! spuse batranul ajutandu-l sa se ridice.
-Chiar crezi asta? intreba Iljimae foarte fericit.
-Desigur, dar de maine va fi mai greu deoarece pana nu vei progresa la maxim vei tine acesti saci legati de tine in timp ce vei face antrenamente dure si vei exersa stilul meu de lupta.
A 2 a zi antrenamentul intens al lui Iljimae incepu. El facea cu greu fata provocarilor maestrului dar in gandul sau nu rasuna decat dorinta de a devenii puternic si promisiunea batranului cel orb.
Trecura 2 ani si asa a venit timpul examenului final al lui Iljimae:
- Tinere au trecut 2 ani de cand te antrenezi cu mine, cred ca esti pregatit pentru examenul final! spuse maestrul
- In ce consta acest examen! intreba Iljimae nerabdator.
- Tinere acest examen consta intr-un singur lucru, trebuie sa alergi pana la baza muntelui si sa te cateri pe el si sa ajungi inapoi in 5 ore.
- Am inteles maestre! spuse Iljimae dupa care pleca in fuga. Prima jumatate de drum nu a fost deloc dificila pentru el reusind sa parcurga drumul mai usor decat se astepta.
Ajungand la baza muntelui se opreste sa isi traga rasuflarea cand deodata o piatra este aruncata spre el.
Acesta se fereste de ea destul de usor si spune, acum ce mai zici batrane? spuse Iljimae catre batranul orb cel care aruncase acea piatra.
- Recunosc ca ai devenit mai puternic iar relexele tale sunt mai bune insa m-ai ai destule de invatat.
- Sa vii la mine cand consideri ca ai stapanit la perfectie tehnicile de lupta din manualul pe care ti l-am dat acum 2 ani
-Acum ma ierti batrane trebuie sa continui cea ce am inceput, si anume sa urc muntele.
Iljimae incepuse sa urce muntele si era mirat de cat de usor era acum sa urce muntele comparativ cu datile trecute.
Dupa ce a urcat muntele acesta a inceput sa il coboare grabit catre maestrul sau care il astetpa.
- Bravo baiete sincer sa fiu nu ma asteptam sa reusesti sa te intorci inapoi in 5 ore cand abia am reusit eu sa fac asta in tinerete.
- Acum esti pregatit pentru a incepe ultima parte din antrenament.
- Te voi invata stilul de lupta JangBaek (un stil de lupta cu sabia) vei invata bazele acestui stil de lupta restul va trebui sa inveti singur.
- Dar maestre pentru ce sa invat sa lupt cu sabia? acum sunt destul de puternic sa ma pot apara singur nu am nevoie sa invat sa lupt cu sabia.
- Acest stil nu doar te invata sa manuiesti sabia dar iti dezvolta si reflexele si te invata sa nu mai faci miscari inutile prin care pierzi energie. Acest stil este foarte bun deoarece poate fii aplicat si in lupta corp la corp.
- Multumesc mult maestre dar nu doresc sa invat asa ceva.
Acestea fiind spuse Iljimae pleca acasa grabit sa se odihneasca fiind obosit dupa examenul greu pe care il avusese si gandiduse la cea ce i pregateste batranul. Cand de odata acesta simti din nou in jurul sau o prezenta stranie, iar cand intoarse capul si se uita in spate vede o silueta neagra la fel ca cea de acum 2 ani.
- Stapane Azazel ati devenit mai puternic dar inca nu sunteti nici pe departe la nivelul la care erati.
- Cine este acest Azazel despre care tot vorbesti, spuse Iljimae furios alergand spre siuleta vrand sa i aplice o lovitura.

Din păcate, greșelile gramaticale încă abundă. Cratime deranjant puse unde nu le e locul, cuvinte incomplete... Sper ca acest lucru să se remedieze cu timpul. Povestea nu e rea, deși o grăbeși tu (nu-mi dau seama de ce). Ar mai fi de lucrat la dialoguri, dar cred că vei putea face asta. Baftă și atenție sporită!

Iljimae se repezi catre silueta vrand sa o loveasca dar aceasta dispare spunand:
-"Inca putin comandante Azazel si ne vom reintalni "
In felul acesta Iljimae incerca sa inteleaga ce se intampla si cine este acest Azazel, insa fara sa realizeze a uitat, la scurt timp dupa inceperea antrenamentului cu batranul cel orb.Acesta ii facuse un arc si ii spusese sa traga cu el cat mai multe sageti, si cat mai repede pana va nimenri o tina aflata la aproximativ 100 de metri de el.
-Ce l-o fi apucat pe batran: eu abia pot sa intind coarda si el vrea sa lovesc tinta aia de la o asmenea distanta? se intreba Iljimae in mintea lui.
Iljimae incepuse sa traga sageata dupa sageata insa cand ajunsese pe la vreo 100 de sageti vazand ca nici una nu atinsese tinta si simtind ca nu mai poate sa isi miste manile, se vedea nevoit sa renunte pentru ziua respectiva.
A doua zi acesta a reusit sa traga 200 de sageti, din care 5 reusisera sa atinga tinta,printre care 2 direct in "ochiul boului"(punctul de pe mijlocu tinntelor), insa din nou durerea il silise sa se opreasca.
Acesta continua sa se antreneze zilnic pana cand reusise sa nimearasca tinta cu aproximativ 50% din sagetile trase.
In felul acesta 17 ani au trecut imediat. Totul parea normal pana intr-o zi in care viata sa avea sa fie complet schimbata.
In timp ce se ducea acasa dupa un meci de fotbal acesta o ia pe o alee intunecata ca scurtatura, sa nu intarzie acasa la cina.
Mergand, el aude un zgomot:

PS: Capitolul asta este mai scurt deoarece atunci cand a fost redcatat eram intro stare de spirit groaznica si eram pe punctu de a termina ficul cu urmatorul capitol insa am fost incurajat sa nu renunt si am continuat.

-"Inca putin comandante Azazel si ne vom reintalni :YMDEVIL: "
Parca nu aveam voie cu emoticons in fic.Anyway am citit si eu astazi primele doua capitole.Sunt destul de reusite.Ar trebuii sa mai lucrezi la dialoguri.
Bafta

Ai continuat foarte bine, iar pe parcurs s-au văzut îmbunătăţiri semnificative.
Totuşi, chestia cu antrenamentul, îmi pare puţin trasă de păr. Adică, a acceptat prea simplu să îl antreneze, pe un motiv cu care sunt sigur că s-au confrunat unii. Oricum, mult succes în continuare.

- Cine e acolo! intreaba Iljimae foarte amenintator
In fata sa apare o silueta neagra care incepe sa prinda forma.Era un om acoperit parca cu cenusa si cu crapaturi in
corpul sau musculos din care parca se scurgea lava. Iljimae speriat de infatisarea acestuia o i-a la goana. Demonul
isi deschide aripile si incepe sa zboare ajungand in fata baiatului foarte repede.
- Comandate Azazel am venit sa te ucid la ordinul Stapanului Lucifer si a generalului Shadow! spuse demonul cu o voce rece si plina de dispret.
- Ce...Cine esti tu...ce vrei de la mine? intreaba Iljimae si ne mai gandindu-se il ataca pe demon.
- Hmmm...Nu esti chiar asa de slab! Spuse demonul in timp ce incasa fiecare lovitura ca pe nimic.
-Nu sunt chiar asa de slab? ce vrei sa zici cu asta? striga Iljimae terifiat.
- Uite am sa iti demonstrez! spuse demonul incepand sa isi miste coada intr-un mod ciudat.
- Ce este asta? isi spuse Iljimae mirat in gandul sau.
Demonul face un pas si incepe sa atace cu coada stand pe loc cu mainile incrucisate. Iljimae prevede miscarile si se fereste.
- Oooo deci poti tine pasul cu viteza asta ,mi-as dorii sa iti arat cu totul o alta viteza dar nu mai am timp de joaca asa ca haide sa terminam! Spuse demonul foarte hotarat simtind o prezenta in jurul sau.
- Ce vrei sa spui cu asta! intreba Iljimae facand cativa pasi inapoi.
Demonul pocnii din degete si se auzii o trosnitura.
- Nu imi vine sa cred ca ai fost cel mai maret luptator al iadului! spuse demonul apropindu-se de Ijimae. Prins acum in
trupul acesta de copil esti asa de neajutorat incat imi este sila sa te ucid, dar trebuie sa o fac. A fost o onoare sa te slujesc stapane Azazel, si spunand asta demonul ridica mana pregatindu-se sa dea lovitura finala
cand deodata din cer incepura sa pice pene ca de vultur de un alb imaculat.
- Sa nu indraznesti sa il mai atingi creatura josnica ce esti,acel copil vine cu mine!spuse Ingerul era chiar Mihail care avea aripi puternice, foarte mari, si cu Sabia Dreptstii, de un albastru strălucitor, care radiază căldura şi strălucirea luminii divine in mana se arunca in lupta fara nici o grija.
Intr-o incercare disperata dar fara rost demonul este ucis suspinand terfiat:
- Lucifer, nu va uita asta,vei platii Mihail! si spunand asta demonul se prefacu in nimic.
Ingerul se aproprie de Iljimae il ridica in picioare si ii vindeca piciorul rupt.
- Iti multumesc ca m-ai salvat, dar cine esti tu? intreaba Ijimae
- Eu sunt trimisul cerului, sunt salvatorul si pazitorul tau, numele meu este Mihail.
- De ce voia acel demnon sa ma ucida? De ce m-a numit Azazel? Cu ce sunt eu asa de important?intreaba Ijimae cu nerabdare in glas.
- Vei primi raspuns la toate intrebarile pe care le ai, insa doar daca vei venii cu mine.
- Unde ma vei duce? intreba Iljimae foarte curios.
-I n fata lu Dumnezeu unde vei afla tot ce trebuie despre viata ta prezenta si cea anterioara. Vei venii cu mine? Zise ingerul intinzad mana spre Ijimae.
Ijimae il apuca calm de mana zicand:
- Ce mai asteptam? sa mergem,spuse Iljimae nerabdator!
Mihail isi deschide aripile si amandoi dispar in zbor sub un val de pene albe!

Dupa parerea mea povestea este putin cam grabita. Vad ca ai inceput sa bagi si nici elemente din religie, ceea ce mie nu prea imi place sa vad intr-un fic. Ma rog, este treaba ta. In ciuda faptului ca povestea este grabita, ea decurge foarte bine si ma face sa vreau sa aflu mai multe. Incearca sa faci ceva cu "tz"-urile alea ca ma inebunesc.

Elemetele de religie fac parte din fic caci ficul este despre lpta inre demoni si ingeri iar pentru a continua trebuia sa introduc si ingerii in fic asa cum am facuto cu demonii.
Da am realizat si eu ca actiunea este cam grabita insa nu am realizat atunci cand am scris ficu ca grabesc actiunea(de altfel nici nu stiam prea multe despre un fic pe atunci) insa acum nu am ce sa fac decat sa incerc sa nu o mai grabesc pe viitor de unde am inceput sa scriu fata de cea ce aveam atunci cand am venit pe forum.
Problema cu "tz" incerc pe cat posibil so elimin dar chiar nu pot sa observ toate "tz"-urile alea care acum ca miati spus si pe mine ma cam enevreaza dar nu prea le observ o mare parte din ele sunt scoase dar se pare ca tot mai raman cateva motiv pentru care tin sa imi cer scuze fata de cei care citesc ficul si comenetaza.
Multumesc Rasen pentru ca miai deschis ochii insa a fost cm tarziu pentru a mai face ceva cu acest fic insa promit ca la umtorul fic voi incerca pe cat posibil sa nu mai grabesc actiunea.

Așa să faci. Mie-mi place ideea și să știi că se vede că mai finisezi ce aveai din trecut. Atâta vreme cât se vor vedea deosebiri evidente de la capitolul pe care ai început să îl scrii după ce ne-ai primit criticile... e bine Până atunci, finisează cât poți și ne citim pe-aici. Frumos ce ai scris

Ajungand in Rai Mihail, il plimba prin toate partile. Ilmijae era foarte impresionat de cat de frumos era Raiul, dar in orice loc mergea toti ingerii se uitau ciudat la ei si isi sopteau unii catre altii:
- Deci el este acela...Oare ce cauta el aici?...Ar trebui sa il ucidem chiar acum!
Dandu-si seama de ce se intampla si amintindu-si ca are nevoie de niste raspunsuri la intrebarile sale Iljimae, ii spuse lui Mihail:
- De ce tot amani? Mi-ai spus ca ma vei duce in fata lui Dumnezeu unde voi afla raspunsurile la intrebarile mele!
Mihail se uita la el ganditor si incercand sa isi gaseasca cuvintele ii spuse:
- Esti sigur ca vrei sa afli asta chiar atat de repede?
- Da! sunt foarte sigur, vreau sa stiu cine sunt cu adevarat! spuse Iljimae foarte convingator.
Auzind asta Mihail face un pas in dreapta, pune mana pe umarul unui inger si ii spune:
- Soldat, dute la Gabriel si spune-i sa il anunte pe Tatal Nostru ca invitatul sau a sosit si ar vrea sa stie cand poate fi primit in fata Sa.
- Da, Domnule! spuse soldatul in timp ce isi deschidea aripile si pleca in zbor.
- Acum nu va trebui decat sa asteptam decizia Tatalui, pana atunci ce ai zice daca te-as prezenta cuiva! spuse Mihail cu o voce calda catre Iljimae.
- Nu am nimic immpotriva deocamndata! spuse Iljimae .
Si asa mersera ei pana au ajuns in fata unui castel care era acoperit cu o lumina alba din care se simtea cum radia bunatatea si linistea, iar acest lucru il facu pe Iljimae sa se simta foarte relaxat. Inautrul castelului intr-o sala special amenajata isi pierdeau cate o data timpul INTAIETORII si anume conducatorii trupelor ingeresti. Mihail ii facuse cunostinta lui Iljimae cu toti ce erau prezenti in sala apoi incepusera sa urce niste trepte inalte care duceau la ultimul etaj al castelului.
- Hei, Mihail spune-mi cu cine voi face cunostinta la ultimul etaj? intreba Iljimae.
- Cu cei 4 mari arhangheli care sunt si capitanii tuturor trupelor ingeresti. Ei sunt singurii care l-au vazut vreodata pe Dumnezeu.
Ajungand la ultimul etaj 2 ingeri se antrenau intr-o lupta cu sabiile.
- Hei voi 2 veniti aici, vreau sa va fac cunostinta cu cineva! striga Mihail catre cei 2.
- Acesta este Iljimae, Iljimae spuse Mihail.
Ei sunt Arhanghelii Rafael si Uriel.
Rafael este considerat protectorul tinerilor, al copiilor si a celor care calatoresc spuse Mihail catre iljimae. Iar Uriel sustine orice actiune de pocainta, dar totodată el este şi cel care aduce pedeapsa divină celor răi.
In timp ce Mihail facea prezentarile un al 3 lea inger intra pe fereastra:
- Gabriel ai revenit! spuse Mihail cu o voce calda.
- Ce reprezinta accel tinea sceptru pe care il tine Gabriel in mana? intreba Iljimae foarte curios.
- Cu acel sceptru ne ajuta sa descoperim adevarul in vorbele celor pe care nu i credem, si aici ma refer la spioni. Insa toate la timpul lor acum sa fac prezentarile, spuse Mihail hotarat
- Iljimae acesta este Arhanghelul Gabriel.
- Imi pare bine de cunostinta!spuse Iljimae catre Gabriel cu o oarecare nesiguranta in glas caci i se parea foarte familiara prezenta sa.
- Si mie si sa sti ca Dumnezeu te va primi acum, deci sa mergem!
- Stai asa, Mihail ai spus ca sunt 4 mari arhangheli, cine este al 4 lea?
- Eu sunt acela, eu sunt arhanghelul Mihail, acum ce ai zice sa mergem?
In drum spre locul unde era Dumnezeu, Iljimae nu putea sa nu se gandeasca de ce a fost trimis Mihail un mare arhanghel sa il salveze pe el, care nu este catusi de putin important, isi spuse Iljimae in gand.
Intr-un sfarsit ajungand la locul dorit, arhanghelii isi intisesera cu totii mana in fata si deodata aparura 4 sabii de un alb imaculat cu insemne ciudate pe ele. Cei 4 isi infing fiecare sabia in pamant spunand cu totii o rugaciune in enochiana(limba ingerilor), iar imediat o poarta apare inaintea lor deschinzadu-se:
- Deci in sfarsit voi afla cine sunt cu adevarat! isi spuse Iljimae in gandul sau foarte entuziasmat si in acelasi timp putin speriat de ceea ce avea sa afle.

Silviu, interesantă ideea de a muta acțiunea în Rai, dar, ohooo, cât aveai de descris aici. Totodată, vorbim de îngeri aici, încearcă să nu săui că ”pierd timpul”, cum am citit mai sus. Mai mult, cât poate să facă cunoștință un om cu îngeri? În general, dacă ajungi în Rai, ajungi cu o treabă exactă, nu să te tragi de șireturi (mă rog, aripi) cu îngerii Altfel, să știi că nu e rău, îmi plac progresele la redactare, dar tot mai ai mici scăpări. Multă baftă și să vedem progrese și tura următoare

Da Schizo stiu ca aveam mult de descris insa si acest capitol a fost scris deja cand am venit pe forum la voi si nu am avut nici macar un strop de inspiratie pentru a reface capitolul si sa descriu.Poate daca as fii fkt capitolul acum as fii avut cu siguranta mult mai multa inspiratie insa de daca atunci nu stiam ca e necesara si o descriere si asa mai departe acum a fost tarziu sa pot sa refac capitolul.Cat despre trebea pentru care a venit Iljimae in Rai vei afla in capitolul/capitolele urmator/are.

Poarta se deschise iar Iljimae intra inauntru impreuna cu Arhanghelii.Se auzi o voce puternica si rasunatoare:
- Apropiati-va fiii mei.
Iljimae facu cativa pasi inainte foarte grijuliu, nesimtindu-se in largul sau.
- Bine Te-am regasit Tata!spuse Mihail in timp ce ingenunchea alaturi de ceilalti 3 Arhangheli.
- Vad ca a-ti adus baiatul inaintea Mea ,daca pot sa spun asa.
- Ce vrei sa spui cu asta? se baga Iljimae in discutia lor.
- Ai venit aici pentru raspunsuri deci le vei avea asa ca nu pune intrebari fara rost! spuse Dumnezeu.
- Asa este. Am venit sa aflu cine sunt cu adevarat!spuse Iljimae cu un ton patrunzator.
- Si vei afla asa ca acum asculta: Razboiul dintre ingeri si demoni isi are inceputul inca de la crearea lumii. Avand multe batalii sangeroase cu castiguri si pierderi de ambele parti, dar ceea care ne intereseaza in momentul de fata este "Batalia celor 15 Intaietori".
Dupa ce trupele ingeresti si cele ale demonilor s-au ciocnit, masacrul s-a napustit asupra luptei.Ingeri si demoni picau unii dupa altii pana au ramas doarcei 15 Intaietori si conducatorul trupelor raului.Lupta parea castigata de Cei 15 Intaietori, dar spre mirare acestia picau unul cate unul de taisul
intunecat al sabiei Demonului.La final nu au ramas decat un Intaietor si Demonul care avea rani grave suferite in luptele anterioare. Amandoi primind o lovitura fatala se prabusesc la pamant. Demonul sprijinindu-se in sabie se ridica si dispare printre umbre lasandu-si trupul sa se vindece intr-o ascunzatoare doar de el stiuta, iar sufletul il alunga in lumea oamenilor pentru a reveni intr-o zi sa isi revendice adevarata putere.Numele acelui Demon era "Azazel" ,acel Demon erai si
esti tu cu adevarat...Iljimae.
Iljimae acceptand adevarul, intreba nedumerit:
- Atunci, de ce sunt atacat de demoni?!
- Pentru ca tu esti singurul care ar avea o sansa mai mare de castig impotriva lui Lucifer inafara de mine!ii raspunse Mihail.
- Deci te vei alatura cauzei noastre, Iljimae?intreba Dumnezeu cu vocea Sa rasunatoare.
- NU! spuse Iljimae foarte hotarat.
- Cum adica nu? striga Gabriel.Tu iti dai seama ca demonii ar putea veni sa te ucida in orice moment?
- Sa vina. Am sa ii ucid pe toti.Spuse Iljimae increzator in puterile sale.
- Cum vei face asta cand nici macar nu ai reusit sa ranesti macar un singur Demon? adauga Mihail. Cel putin antreneaza-te cu noi o perioada.
Iljimae se gandi o clipa si accepta propunerea lui Mihail, facand astfel inca un pas spre adevaratul sau sine si spre adevarata sa menire.

Deşi nu are prea multă acţiune, acest capitol dă destul de multe detalii.
Ai avut câteva greşeli de tastare, dar nu aşa multe. Probabil vre-o gafă făcută de word
Aş putea avea căteva comentarii cu privire la dialogun dintre dumnezeu şi demon, dar sunt sigur că avem şi atei pe forum, iar genul ăsta de discuţie ar putea să îi supere.
Mult succes în continuare şi vezi ce faci cu descrierea luptelor

Nu mă supără, Harley, stai liniștit Boss, frumoasă continuare, e important și un capitol de genul din când în când, detaliile nu strică la casa omului. Văd că iar se anternează ăsta, l-ai omorât cu antrenamentele ) În fine, încearcă să îmbini mai echitabil descrierea cu narațiunea, nu trebuie să ai ori de-aia, ori de-aia, merg și amândouă Spor

Da Schizo lam ucis cu atatea antremanemnte cate a facut insa nu era nici pe departe la nivelul lui Lucifer nivelul lu Shadow si in caz ca se reintalnesc el pierde fara drept de apel.

Arhanghelii si Iljimae pleaca dinaintea lui Dumnezeu si asa incepe antrenamentul. Iljimae este pus sa lupte corp la corp cu un inger care este soldat in batalionul unu. Datorita
antrenamentului sau de pe pamant Iljimae credea ca are sanse sa il invinga, dar a fost la fel ca si cu demonul care la atacat.
- Degeaba, nu pot face nimic! spuse Iljimae. Nu exista o alta cale?
Mihail il privii atent si ii spuse:
- Ar exista una, dar asta depinde doar de tine daca vei reusi sa o finalizezi!
- Care anume ? intreba Iljimae .
- Sa intri in posesia corpului tau adevarat aflat in ascunzatoarea stiuta doar de tine!
- Si cum ar trebui sa fac asta cand eu nu imi amintesc mai nimic? intreba Iljimae dezamagit.
- Incercand sa iti amintesti! spuse Mihail cu o privire increzatoare. Si cred ca stiu locul potrivit ca sa incepem.
Mihail il i-a pe Iljimae in zbor. Dupa un timp ei ajung intr-un loc infiorator plin de cadavre ale ingerilor si demonilor. Aripile odata albe ale ingerilor erau acum smulse
si acoperite de sange, demonii erau cu toti decapitati sau fara membre, era o priveliste ingrozitoare.
- Ce este acest loc? intreba Iljimae terifiat de privelistea sumbra.
- Nu pune intrebari doar urmeazama si fii cu bagare de seama nu stim peste cine putem da aici! spuse Mihail inaintand.
Ei ajunsesera intr-un loc unde erau cincisprezece ingeri mutilati asa de rau ca numai aripile faceau diferenta intre ei si demoni.
- Cine sunt acestia? intreba Iljimae.
- Tu sa imi spui! raspunse Mihail pe masura intrebarii.
Iljimae se apropie iar franturi de memorie ii zbura prin cap.Deodata se prabusi in genunchi si spuse:
- Ii cunosc pe acesti ingeri,ei sunt cei cincisprezece intaietori care au incercat sa ma ucida acum ceva timp.Prima data am fost atacat de aceia trei pe care i-am doborat usor, dupa aceea am fost luat prin surprindere de cei doi care si-au infipt sabiile in spatele meu dar facand o rotire in spate i-am decapitat, apoi cinci deschizandu-si aripile s-au napustit asupra meu dar i-am doborat unu cate unu pe rand, apoi patru dintre ei si-au infipt fiecare unul cate unul sabia in mainile si picioarele mele dar aceasta neglijenta le-a adus rani grave iar apoi moartea, iar cel din urma Intaietor si-a infipt sabia sa luminoasa in inima mea facand sa imi scape sabia intuneca din mana,atunci am scos o sabie a unui Intaietor din piciorul meu si am inceput sa il tai cu salbaticie pana a murit in chinuri. Dupa toate ranile care le-am suferit am picat la pamant si ridicandu-mi sabia am inceput sa merg cu greu in colo.
Mihail incepu sa il urmeze pe Iljimae si amandoi ajunsesera intr-un loc dominat de umbre.
- Iljimae ce este acest loc!? striga Mihail.
Dar Iljimae nu a raspuns iar Mihail, il urma in continuare pana au ajuns in locul unde era corpul demonului Azazel. Iljimae intinse mana spre inima demonului si spuse:
- Bine ne-am regasit.
Iar apoi rostind niste incantatii corpul sau de om este distrus de umbre iar corpul demonului se vindeca.
- Iljimae esti bine?! intreba Mihail ingrijorat.
- Acela nu mai este numele meu. Eu sunt AZAZEL!!!

Silviu, ai iar plusuri și minusuri. La plusuri sunt modul frumos în care ai scris, cu spațiile puse cum trebuie, fără typo-uri. La minusuri sunt lipsa cratimilor în anumite cazuri sau punerea lor aiurea în altele. La plusuri ai modul cum ai descris finalul post-ului și mai ales cum l-ai încheiat. La minusuri, ușurința cu care ai sărit peste prima parte a post-ului și posibilitatea de a scrie o descriere mai elaborată a trăirilor în momentul în care au ajuns la locul de luptă. Spor în continuare, boss.

Acestea fiind spuse Azazel își ridică sabia și se repezi către Mihail, acesta reuși să îl evite întrebându-se ce l-o fi apucat de îl atacă.
- Hai Mihail să văd de ce este capabil unul dintre arhangheli. Scoate-ți sabia și să ne luptăm, altfel te voi ucide fără luptă, spuse Azazel foarte hotărât .
- Iljimae ce se întâmplă cu ține?! spuse Mihail cu înverșunare.
- Ți-am spus și îți repet numele meu nu mai este Iljimae acum mă numesc Azazel, spuse acesta cu un ton ridicat.
Scoateți sabia din teacă și să începem lupta sau altfel nu vei mai fi la fel de norocos să eviți atacul.
- Azazel încetează jocul acesta prostesc.
Însă nu apucă să termine fraza că Azazel deja porni spre el și îl răni la umăr.
- Foarte bine, văd că nu am șanse să te fac să înțelegi că nu vreau să lupt cu tine de vorba bună, sper să înțelegi pe calea cea dură.
Îți voi arăta de ce este capabil unul dintre arhangheli. Să nu crezi că va fi la fel de ușor cum a fost cu cei cincisprezece intaietatori. Căci te înșeli amarnic, spuse Mihail lăsând să i se citească o oarecare bucurie pe chip.
Și așa începură luptă. Mihail venea cu viteză spre Azazel și îl atacă însă acesta reuși să-i bareze atacul la timp.
- Ce zici Azazel, crezi că poți să îmi faci față?!
- Asta este tot cea ce poate unul dintre marii arhangheli?, spuse Azazel cu nervozitate.
- Bine îți voi arăta adevărata mea putere! spuse Mihail cu înverșunare
- Exact asta sperăm că vei spune!
Acum cei 2 luptau la capacitate maximă. Fiecare atac al lui Mihail era blocat de către Azazel. Văzând că nu poate să îl învingă așa ușor Mihail se decide să își desfacă aripile și să înceapă o luptă în aer, unde el credea că are șanse mai mari de izbândă.
- Așa te vreau Mihail! Acum pot lupta și eu la capacitate maximă, spuse Azazel desfăcându-și aripile și înălțându-se către Mihail.
Se dădea o luptă crâncenă între cei 2. Erau aproape egali, însă ceea ce nu știa Azazel era faptul că Mihail nu luptă serios.
Fiecare lovitură pe care o dădeau cei 2 zguduia pământu de sub ei.
Mihail începuse să atace din ce în ce mai puternic, iar Azazel începuse să bareze loviturile cu dificultate.
- Acum să terminăm jocul asta prostesc Azazel!, spuse Mihail răspicat.
- Foarte bine, exact la asta mă gândeam și eu.
Cei 2 începuseră să lupte, iar Mihail îl răni ușor la mână cu unul din atacuri. Este cazul să te răzgândești Azazel acum să terminăm asta căci nu mai am timp de pierdut.
Mihail porni la atac iar lovitura lui a fost atât de puternică încât Azazel scăpă sabia din mână. Acum Mihail stătea cu sabia la gâtu lui Azazel spunându-i că a fost o greșeală să îl provoace.
- Bravo Mihail ești mult mai puternic decât mine, se pare că am făcut bine că mi-am măsurat puterile cu tine.
- Ce vrei să spui cu asta, spuse Mihail îngândurat.
- Am vrut să văd de ce sunt în stare și dacă tu ești destul de puternic să mă antrenezi.
- Firar! Vrei să spui că toate astea nu au fost nimic mai mult decât o joacă prostească pentru a vedea dacă sunt destul de bun să te antrenezi cu mine?!
Între timp în rai un înger care stătea și făcea de pază observă că ceva nu este în regulă iar colegul său care trebuia să îl schimbe nu venise. Văzând acestea el se decide să vadă ce se întâmplă când deodată este atacat de un demon.
- Cine ești tu!? întrebă îngerul speriat.
- Numele meu nu este important căci vei muri aici, iar în curând și restul semenilor tăi veți fi uciși în război.
- STAI PE LOC! strigă Azazel care tomcai se întorcea în rai alături de Mihail.
- Tu cine mai ești? spuse demonul indignat.
- Numele meu este Azazel și sunt cel care te va ucide.
- Nu îl ucide Azazel, poate are informații prețioase. spuse Mihail.
- Prietene stai deoparte te rog, nu vreau să fi rănit din greșeală.
- Bine, spuse îngerul cu teamă în glas.
Azazel începuse lupta iar în câteva clipe demonul se văzu îngenunchiat cu sabia lui Azazel la gâtul sau.

câteva greşeli de tastate (sper), ai folosit linie de dialog consecutiv, pentru acelaş personaj. Cam atât am de spus la capitolul greşeli. În rest..he he he, Mihail e un geniu ) (doar Ii port numele :> )
Îmi place cum a evoluat povste, deşi dialogurile sunt lipsite de descriere, nu ne fac sa le vedem expresia feţei sau mişcările efectuate atunci când spun acele replici...
Dacă ai lucra la capitolul acesta, ţi-ar ieşi mult mai bine.