Fecioara de fier

Partea I: Disperare

Capitolul I: Nu imi pasa!

Zapada nu contenea sa pice.Fulgi mari, aposi imbracau complet garduri, case, pomi, strada si orice mai statea in calea lor.De doar cinci minute aceste lacuste care devorau tot in calea lor incepusera sa pice din cer si totusi reusisera sa inghita absolut tot.Priveam dezolant pomii morti si neputinciosi .Nemiscat, mort si impasibil peisajul se supunea capriciilor naturii, cum fiecare dintre noi ne supunem neputinciosi destinului.Daca stam sa analizam singurul lucru pentru care merita sa traim este sa descoperim ce se v-a intampla maine.Vom trai, vom muri?Ce surprize ne v-a aduce viata.O alta motivatie ar putea fi incapatanarea noastra de a ne controla destinul, un lucru inutil, dar pe care toti incercam sa il facem.De ce? Nu stiu poate datorita orgoliului nostru de oameni.Suntem cele mai importante creaturi de pe pamant si cele mai puternice, cum sa nu ne putem controla viata?Pai oricare ar fi raspunsul ideea este ca nu putem.
Nu incetam sa alunec datorita contrastului dintre negrul calm al noptii si zapada care imi fura privirea , dar si datorita unui email primit in dimineata aceasta care m-a framantat toata ziua.Un email anonim, care nu ar trebui sa ma framante si totusi o face.
“Darks te contactez pentru a te ruga sa o ajuti pe Ana.Stiu ca ai lasat totul in urma, ca nu mai vrei sa ai nici o legatura cu ea insa citeste, decizia pe care o vei lua v-a fi pur vointa ta si nimeni nu o sa te poata condamna.Acum 3 zile un grup de aproximativ 10 persoane dadeau tarcoale in preajma casei ei.Un singur individ am putut sa il recunosc, era inalt, atletic cu parul negru si suvite blonde.Este David nu stiu ce legatura are el, dar sper sa descoperi tu.Seara trecuta ultimul lucru care l’am auzit au fost cateva striga-te si sunteul unei masini care pleca in tromba.Ana a fost rapita, de ce, de cine nu situ.”
Totul s-a intamplat acum 3 ani.O sa fiu scurt deoarece nu imi amintesc cu placere de acele vremuri, am incercat sa sterg orice amintire din acea perioada. Avea ochii mari, caprui de calmitatea manastirilor tibetane.Buze subtiri, un nas putin mai mare in comparatie cu restul trasaturilor faciale conturate foarte bine, barbie usor ascutina, rosu in obraji.Parul i se cufunda pe spate ca o cascada pana in zona soldurilor.Glasul mereu ii era linistit, calm si degaja o caldura neobisnuita, nu scoteam un sunet atunci cand vorbea ea asteptam sa termine de articulat si ultima silaba, apoi asteptam 2 secunde sa fiu sigur ca nu vrea sa mai spuna un cuvant de teama de a nu deranja echilibrul timbrului ei.Era cu putin mai scunda decat mine, desi la o varsta frageda trasaturile corpului ei erau conturate.Devenise tot ce imi doream sau cel putin asa credeam eu.
Timp de cateva luni totul a fost perfect, pana cand lumina corpului si glasului ei ce ma orbea complet a inceput sa paleasca.Incuiat in adancuri caracterul ei s-a eliberat si din acel moment totul a devenit o furtuna o Sandy mai mica ce a maturat orice era bun din sufletul meu.Luni de depresii, nopti in care am descoperit ca cel mai frumos, bun si credincios prieten este intunericul.Am renuntat la sentimente, la lumina, jocuri si lucruri care poate inainte imi erau nepretuite, au devenit inutile. Gelozie, ura, dispret, furie, agonie, depresie, si o dorinta arzatoare de razbunare, asta este tot ce puteam simti in acel moment.Unde sunt celelalte asazise sentimente care te fac sa te simti cica in Eden?Habar n-am, dar nici nu vreau sa stiu Edenul este un Iad mai stralucitor.Cuprins de ura am renuntat la tot.Am cautat puterea in arme, anturaj si ura, iar in cele din urma am gasit-o.
De doi ani de zile traiesc pe banii mei, din distribuirea vietii la jumatate de pret cum imi place sa denumesc aceasta afacere, o mica fabrica de tigari pe care am pus-o pe picioare impreuna cu vecinul meu.Un anturaj pe care multi si l-ar dori ( sau cel putin asa cred ei), oriucm suficient de influent incat sa sa fiu considerat un borfas.Legat de Ana e totul uitat.Aceasta este doar o scurta prezentare a lucrurilor.
Legat de email-ul primit de la asa zisul sau asa zisa « anon.49 » care toata ziua m-a pus pe ganduri ar trebui sa il ignor.Pana la urma ce amestec am eu ?De ce nu anunta politia?Prea multe probleme care chiar nu ma intereseaza.Atunci ma intreb de ce in interiorul meu are loc un vag proces de constiinta, dar parca si constiinta mea isi da seama ca este un lucru tampesc.Cel mai indicat ar fi sa ii raspund la email spunand ca nu este razboiul meu, sa anunte politia.Caut in arihva si dau un raspuns sec, in sila scris mai mult din obligatie “Nu ma intereseaza nu ai cautat persoana potrivita”.

"Următorul mesaj este doar o părere personală, în calitate de consumator de artă şi nu de critic."


Bun, ma tin de program, am ajuns la timp. Si ghici cu ce`o sa incep? Yup, greseli de tastare si gramaticale, ca stiu ca le iubesti.

v-a (" ne v-a aduce" , "ce se v-a intampla", "v-a fi pur vointa") - fara cratima, e verbul a vrea folosit ca auxiliar.
"Nu stiu poate datorita orgoliului nostru de oameni" acel "Nu stiu" trebuia despartit cumva, pentru ca e o propozitie diferita. Un punct sau o virgula :-?? la fel si aici: ".Este David nu stiu ce legatura are el", si aici: "“Nu ma intereseaza nu ai cautat persoana potrivita”"
"striga-te" daca am fost atenta, te refereai la "strigate", adica "strigat" la plural. "Striga`te" ar veni ceva gen: "Nu te strig eu, striga-te singur!", sau...w`e, ai prins ideea, "te"`ul ala e pronume.
"sunteul" uite`ti greseala de tastare >
"ascutina" ha, uite alta!
"oriucm" hai, a treia ti`e cu noroc
"arihva" na c`ai stricat echilibrul. 4.

Acuma...cat despre povestee`un inceput promitator, chiar foarte, si da frau liber imaginatiei pentru ca desi majoritatea cititorilor (sau...doar eu) se asteapta ca tu sa o salvezi sau macar sa incerci, traseul pe care hotarasti sau care ti se impune sa il parcurgi pana la ea e deocamdata necunoscut. Desi...cred ca`i destul de imposibil ca modul pe care ti`l alegi sa fie cel diplomatic :-?

Cam atat, deocamdata, spor la scris in continuare si sper sa postezi repede

Inchid calculatorul si ma ridic in picioare, privesc dezolant “decorul” extravagant as putea spune barbar din camera mea in care mai curand ai zice ca stau o trupa de rapperi decat un elev al unui liceu cu un prestigiu imens, aflat la una din cele mai bune clase.Ma hotarasc sa fac putina ordine, reusind in 2 ore sa fac ordine nu numai in camera ci si in mintea mea.Priveam mandru capodopera realizata.Acum era un haos ordonat.Spre rasarit stralucea icoana din lemn masiv, lucios de culoarea caramelului, peste care erau asternuti fulgi de argint.Acea icoana primita in dar de pe cand implineam 16 ani era cam singurul lucru care tinea de cald peretilor alb mat.Covertura de pe pat cu iz desertic, de culoarea soarelui la asfintit,imprimata cu modelul unor camile care mergeu spre nicaieri era perfect intins, parca apretat cu fierul de calcat.Conturul plapumei se vedea la fel de bine, fin si elegant precum se vede dunga pantalonilor de la un costum –desigur un costum rafinat-.Pernele imbracate in acelasi material ca si covertura le asezasem la capul patului una langa alta asteptand doua persoane sa se cufunde in profunzimea lor, sa ii sprijine atunci cand se iau in brate sa se simta pe un nor.Era inutil deoarece nu aveam o iubita cu care sa dorm.Draperiile negre, complet opace desi noapte erau trase stralucind datorita becului poate putin prea puternic, iti furau complet privirea, stateau asa trase in permanenta astfel incat singura lumina care mai trezea din somn orice obiect din aceasta camera era becul.Parchetul plin de urme de ghiare, provocate de ticul meu de a ma balansa pe scaun era acoperit de un mic covoras tinut mai mult de ornament.
Ma scotocesc in buzunarul interior al gecii si imi scot calm o tigara si bricheta.Deschid geamul si arunc o privire afara.Negru, liniste, calm, singuratate, o priveliste pe care o adoram.Spre bucuria mea stelele erau complet acoperite de nori astfel incat negrul perfect al noptii era neperturbat.Aprind tigara si trag doua fumuri lungi.Nori mici de fum se ridicau, se incolaceau apoi dispareau in negura.Neantul era singurul lucru care imi provoca un interes profund.Termin tigara, pun mana pe telefon si apelez in dreptul contactului “ A.Atingere”.
-Atingereee! Ce faci ma fantoma dracu’?
-Otet, ce sa fac uite ma imbrac sa merg la club, sti doar seara de caraoke, la fete bautura gratis, agat 2 fete in 10 minute, asta insamna bautura moca pentru boss.Tu ce mai migali?
-Ce sa fac ma, nici 2 bani d-aia marunti.Cam inghesuit pe aici, ia cand pleci sa treci si pe la mine sa ma iei, dar cand ne intoarcem eu conduc si ma doare-n pula ca-s minor e mai bine decat sa ma duc dupa tactumare.
-Bine ma jigodie ne vedem in 15 minute.
--Bwa apropo, David o mai arde cu tipa aia care serveste la bar la caraoke?
-Da frate, hai ca imi fac freza aici si ma enerveaza cred ca iar sparg oglinda, am adunat vre’o 61 de ani de ghinion pana acuma.
Atingere, ce om de exceptie.Il cunosc numai de vre-o 2 ani, dar am ajuns prieteni din aceia gen: posta cu tigari femei si bani.Inca imi amintesc cum l-am cunoscut prima oara.Era joi seara iesisem de la ore si mergeam la un interval cu un anume Jderu din cartier caruia i se unflasera muschii pe el si tocmai atunci trecea sorm’ea pe hol si a decis ca este intelept sa isi arate forta data de mama natura, suprematia, si conturul lui musculos care se asemana cu un prun vestejit, impingand-o pe sora mea pe scari.Intervalul era doar pentru noi doi pentru ca el se credea barbat si am decis sa o facem ca baietii parte in parte.Eram in spatele garii fumand o tigara si il asteptam pe prost de teama sa nu ma enervez si sa fac alte prostii lasasem acasa boxul metalic si orice alt fel de ajutor care este acoperit de codul penal.Atunci l-am vazut prima oara, era in spatele lu’ Jderu, parul blond ii lucea in noapte, era cam de doua ori decat tipul ala, cu o ceafa tip comunist asa, 2 pirsuri in urechea stanga si de asemenea lucrul care l-am observat imediat a fost dimensiunea impresionanta a antebratului si pumnului sau.Avea o privire amenintatoare in aparenta insa, doarece daca te uiti atent in ochii lui albastrii si mari vezi doar mila si compasiune.Pieptul ii era perfect conturat si impingea fermuarul gecii de motociclist aproape sa il sfarme.Ce sa mai un mini culturist.Recunosc ca eram speriat fiind perfect constient ca mi-o luam urat de la aman2 si totusi urmandu-mi caracterul am sarit in picioare si m-am infipt in gatul lui Jderu.
Uitand de cel pe care atunci nu il cunosteam deloc, l-am prins pe Jder de umerii acoperiti de geaca din imitatie clara de piele si incordandu-mi toti muschii gatului, si bratelor i-am dat cu toata puterea cu capul nimerindu-l in piramida nazala.Sange mi-a tasnit direct pe buze.Scuipam nu de scarba ci de teama sa nu ma infectez de vre-o boala, apoi dupa doi pumni, unul in coaste iar celalt exact in ficat ( sau la pateu cum imi place mie sa spun) si o talpa plasata din nou in piramida nazala, a inceput si el sa dea cu fuga de parca viata lui depindea de asta.Eram satisfacut si fericit apoi sar, iesind parca dintr-o transa, si ma intorc inapoi amintindu-mi ca s-ar putea sa mai am un posibil “adversar”.Se uita la mine plin de uimire, casca ochii lui mari duse mana in buzunar si imi intinse o carte de vizita a unui club din zona Ghost Club, la care se pare ca tasu’ era patron, club care acum este inchis pentru renovari.
Eram echipat si asteptam in sosea, admirand din nou decorul dezolant pe care’l iubesc.Imi luasem blugii conici cu semi tur, de culoare albastru inchis cu nuante de verde mucigai, crestati usor pe alocuri care se potriveau de minune cu ghetele albastre turcuaz incheiate pana la clezne.Te la talie in sus aveam un plover tip hanorac alb ce imi acoperea gatul iar pe dedesubt doar un tricou lucru care ma facea sa tremur ingrozitor.Din fericire vad doua faruri de lumina albastra, apoi botul lung al BMW’ului seria 3 care frana periculos de aproape langa mine.
-Bwa satana pana nu ma bagi cel putin o luna in spital cu o frana ca asta nu te simti bine nu ? Si schimba draqu farurile sau nu ti-au ajuns amenzile care le-ai luat pentru asta?Iancu a fost milos ti-a dat amenda din nou, dar data viitoare poate ramai fara masina.
-Da’l in morti lui pe Iancu, amenzile ma doare-n pula, de ce am impoziti la casa?

"Următorul mesaj este doar o părere personală, în calitate de consumator de artă şi nu de critic."

La dracu` cu limbajul de mess cu tot. "Bwa", "caraoke", "clezne", "aman2", "clezne", si lista continua. Inteleg ca incerci sa redai limbajul de cartier in dialoguri, insa nu inteleg de ce te incapatanezi sa il pastrezi si in descrieri si narare, locul in care tu ar trebui sa`ti etalezi talentul artistic, si acolo nu`i loc de abrevieri de genul. Cifrele se scriu cu litere (zece minute, saisprezece ani), si chiar daca stilul pe care tu doresti sa il abordezi este unul mai diferit, mai putin sofisticat, poate, cred ca ar trebui totusi sa te abti uneori...si sa mai pui niste stelute la cuvintele pe care minorii nu ar trebui sa le citeasca.
Cat despre idee, mi se pare ok, astept sa vad cum decurge si sunt nerabdatoare sa vad cum ramane cu domnita la ananghie