Forbidden Love

Acesta este primul meu fic si nu stiu daca o iesit bine dar va las pe voi sa comentati si sper sa va placa ! Lectura placuta!

Capitolul I

Este o zi trista pentru mine. Ma numesc Caroline si am 17 ani. Este o zi trista deoarece ma mut din frumoasa mea Anglie, tocmai intr-o tara total diferita de mine, ma mut tocmai in Japonia, la Tokio si asta ma intristeaza si mai tare cand ma gandesc. Motivul pentru care plec este din cauza mamei mele care o sa se marite cu noul ei iubit. El nu vrea sa ste in Anglia deoarece avea o slujba la Tokio. Si dintr-o data mama s-a hotarat sa mearga dupa el, spre enervarea mea. Cand era cu el se comporta de parca era un catel, il urmarea peste tot, si, Doamne fereste, era foarte indragostita, nici pe mine nu ma mai baga in seama!
Mie imi placea Anglia era singurul lucru care mi-a mai ramas de cand mi-a murit tatal, acum 4 ani, intr-un accident groaznic de avion. Si pe deasupra mai imi pierdeam si prieteni, scoala si casa mult iubita pentru o tara cu traditi total diferite de mine. Eu nu vroiam sa ma mut dar nu aveam ce face, fusesem obligata si santajata de mama care o zis ca imi cumpara un laptop nou. Nu pot sa spun ca Akihiro, caci acesta era numele iubitului mamei mele, Akihiro Sakamoto, nu era un barbat rau, se purat foarte frumos cu mine si pe mama o iubea foartea mult, doar ca mie nu imi convenea deloc ca ne mutam , ca de suportat il suportam. Akihiro era un barbat inalt, cam 1,80 m, cu parul negru,scurt, tipic japonezilor, ochii ii avea negri, care aratau caldura de fiecare data, ave 40 de ani. Si el fusesse casatorit dar ii murise sotia din cauza cancerului, nu ne spusese daca avea copii. Spre deosebire de el, Amalia, numele mamei, era o femei buna la suflet si foarte frumoasa, are parul blond lung pana la solduri, putin mai scunda, cu ochii albastri, ca cerul unei zile senine de vara, era destul de slaba, si are 35 de ani.
Eu, spre deosebire de ei, eram total diferita, nu seman deloc cu mama, am parul rosu inchis, lung pana la fund, ochii verzi ca ai tatalui meu, si sunt destul de inalta, am 1,71 m. Mama spune ca seman numai cu tatal meu, si asta o deranja putin, pentru ca vroia sa am parul blond, dar mie imi place asa cum sunt.
Era 5 dimineata cand ne-am imbrcat in avionul din aeroportul din Londra, pentru un zbor de numai 12 ore, Spre dezamagirea mea din pacate, cand eram mica imi plcea foarte mult Japonia, si tocamai de asta am invatat japoneza impreuna cu tatal meu, care era si el fan, spre surprinderea placuta a tatalui meu vitreg care era incantat ca stiu o limba atat de complicata, dar mama nu stia nici o boaba, asa ca Akihiro o invata, spre incatarea ei si spre greata mea!
Cand am ajuns in Japonia dupa un drum obositor, nestiind ca asa o sa imi inceapa complicata poveste de dragoste! To be continued:)

Hello Nico (pot să-ți spun așa, da?). În primul rând, fiind new-join-er-iță, te-aș ruga să treci și pe la categoriile de ”Bun venit”, să te prezinți Acum, revenind la fic-ul tău. Spui că e primul? Me gusta, atunci. Tema e ea cam clișeică, dar trecem cu vederea Îmi place modul de redactare și de organizare al ideilor. Nu-mi place cum jonglezi și bușești modurile și timpurile verbale. Prea multe nu voi comenta, momentan, pentru că ai postat un capitol scurt, dar după 2-3 capitole fii sigură că vei primi un comment kilometric

Buna! Multumesc pentru commuri, cei care mi-au citit primul capitol din fic, stiu ca este cam scurt si cam sec dar al doilea o sa fie mai bun, sper, cum credeti voi, va las sa pe voi sa va spuneti parerea. Arigato

Capitolul II

Primul lucru pe care l-am facut a fost sa observ nebunia si agitatia din marele si cunoscutul oras Tokio, acest lucru ma facu, fara prea mare greutate sa ma dezorientez si fu cat pe ce sa intru in traiectoria masinilor de voiaj din aeroport.
Probabil nu fusese cea mai buna idee de a ne muta tocmai in Japonia, dar un singur lucru era cert: pe langa mama care era orbita de noua ei achizitie, visul meu de a putea cunoaste toate acele istorii ale unei tari de mult uitate ma incanta enorm, desi acele povesti erau in capul meu doar de vreo doua zile, de cand Anna, cea mai buna prietena a mea, imi baga in cap tot felul de prostioare legate de Japonia, care defapt se legau foarte mult de povestile cu fantome.
In fata aeroportului am putut observa un superb automobil negru, al carui nume zau ca nu-l mai stiu, si mai mare mi-a fost mirarea cand am aflat ca ne duce la noua casa.
- Aa... mama... ai uitat cumva sa ma informezi ceva?... ceva important?
Mama tacu ingandurata.
- Ceva ca... Akihiro este al naibi de bogat?!? am sarit eu iritata pe bancheta din spate, in timp ce soferul conducea sub presiune.
- A! spuse mama surprinsa, Akihiro este foarte bogat!
- Nu acum! am spus si mai surprinsa.
- Si... are trei copii.
-Ceeeeeeeeeeeeee!?
Si asa am tinut-o pana la conacul care in urma cu douazecisicinci de minute reprezenta o cocioaba jerpelita dintr-un cartier jalnic si sarac din Japonia.
Inainte sa iesim din masina si sa dam ochii cu Akihiro, mama ma calma cu o lovitura de dreapta ca la carte.
- Hei, iubii! striga mama de la doi kilometri.
- Cred ca imi vine sa vars! am murmurat scarbita.
- Poftim?! se repezi mama.
- Aa...konichiwa! am spus, expunandu-mi fasolea.
In schimb Akihiro imi raspunse cu o plecaciune, care ma facu sa pufnesc sub privirile soferului si a celor doi porumbei, acum rosiind unul la celalalt mai ceva ca doi liceeni indragostiti.
Mi-am dat ochii peste cap si am intrat. Era o cladire enorma de patru etaje, foarte frumos mobilata in stil japonez. In prima incapere am putut observa vreo zece persoane stand frumos aliniate, mai tarziu am aflat ca nu era familia lui, ci personalul.
Apoi striga trei nume, pe care zau ca nu le mai stiu, si aparura doi baieti superbi! si o copila de sase ani.
- Ei sunt Hiro, Jason si Emma.
Imediat am observat ca Emma avea trasaturi occidentale, dar am tacut.
- Ma bucur sa te cunosc, eu sunt Hiro, spuse tanarul inalt de 1,80 m, par blond deschis intr-o frizura foarte occidentala, nu ca freza castron pe care o avea taicaso, ochii intr-o nuanta foarte deschisa de verde smarald, avea una dinte cele mai perfecte fete vazute de mine vreodata, si buze sexy si pline.
- O My God! am exclamat vazandu-l, in timp ce el ma privea amuzat.
- Eu sunt Emma, spuse fetita dragastoasa in stil barbie-doll, cu aceeasi ochi albastri si mari, par blond si corp micut ca de papusa.
Apoi cei doi se intoarsera enervati spre celalalt baiat care... era cam absent de la activitate.
Avand cea mai atragatoare pozitie dintre toti, desi ma privea cu un are de superioritate, ma intimida pana la oase. Cred ca acei ochi ma marcara mult timp de atunci, deoarece am petrecut multe seri gandindu-ma la acel albastru intens si fulgerandu-mi mintea si citind prin mine undeva la cativa kilometri in spate.
Era foarte atragator, fizic vorbind, par brunet, era la fel de inalt ca fratele lui. Dupa aproximativ doua minute, toti se imprastiara. Hiro si Emma se dusera inapoi in camerele lor, personalul in treaba lui, iar mama cu Akihiro nici nu vreau sa stiu unde.
Cand sa ma car si eu, Jason isi scoase castile la care, probabil, ascultase in tot acest timp, si dupa ce zambi mai mult pentru el, facu cativa pasi amenintatori spre mine, si dupa o clipa de confuzie, ma prinse de talie si ma lipi de el. To be continued!

Iată-mă înapoi. Interesantă continuare, important e că e mai mare decât precedenta. Ideea e previzibilă so far, dar aștept să mă surprinzi cu ceva ieșit din comun. Am certitudinea că o vei face cumva. Chiar și din acest punct piste sunt nenumărate. Te rog, reține ce a zis Chlo mai sus, pentru că sfaturile ei sunt tot timpul foarte utile. Problema cu timpurile am văzut-o și eu și chiar trebuie soluționată. Apoi, te-aș sfătui să revezi modul de redactare al dialogurilor, mi se pare ușor neîngrijit și poate un pic nenatural. O să revin cu exemple și un comment decent de lung după continuare