Color Vs Alb`Negru

Intrebarea mi`am pus`o aseara, cand nu puteam sa ma hotarasc daca sa editez o poza sau sa o las color, si intrebarea se refera in special la arta precum fotografia sau desenul.
Personal, am preferat din totdeauna pozele si desenele alb`negru. Nu stiu de ce, dar mi se par mult mai atractive si interesante. Imi plac si mai mult cele alb`negru care au totusi si o pata de culoare, dar totusi, unele lucruri arata mult ma bine color. Si sa fim sinceri, cine poate sa treaca cu vederea un desen, pictura sau fotografie in care se imbina culori frumoase si placute, sau cele in care iese in evidenta o pata stridenta de culoare? Asa ca mi s`a parut interesant sa aflu ce credeti: Alb`negru, sau color?

Ei bine acum cand suntem in era HD si 7D toti revin la alb-negru (sau majoritatea) cea ce mie nu prea imi place.
Sunt adepta culorilor si imi place foarte mult nu suport sa vad ceva alb-negru(asa cum se uita mama uneori la filme indiene vechi alb-negru) pur si simplu alb-negru a fost este si va ramane un punct important de pornire in evolutia imaginilor atat cele de la televizor(ma refer la emisiuni filme etc) cat si la cele scoase cu un aparat foto mai vechi.
In concluzie prefer color.

Am văzut topicul ăsta şi nu m-a lăsat inima să nu iau o pauză micuţă de la învăţat şi să vă expun şi părerea mea despre alb-negru şi color.
Din momentul în care ai pus subiectul de dezbatere lumea nu s-a gândit la nimic altceva decât la film şi fotografie. Deci, practic, subiectul ăsta de discuţie dezbate artele moderne şi nu vorbim despre pictură sau desen.
O să o iau cu începutul, la şcoală am fost îndoctrinat cu ideea că alb-negrul este forma supremă de artă, iar colorul este doar o modalitate prin care surprinzi nişte cadre aşa cum se găsesc ele în natura.
Vorbesc despre fotografie acum, prima formă a aceste arte a fost în alb-negru. Se făcea treabă şi fără culori, vă recomand să priviţi câteva fotografii făcute de Herb Ritts sau Richard Avedon, o să fiţi surprinşi.
Vorbind de film, gândul mă duce la Slapstick, adică la filmele mute cu Stan şi Bran sau nenea Charlie Chaplin si Vagabondul lui. Filmele astea au fost opere de artă, continuând cu operele lui Alfred Hitchcock...nu au avut strop de culoare şi totuşi sunt capodopere cu renume mondial.

Dark Fantasy spunea că e frumos să priveşti o lucrare alb-negru cu o pată de culoare. Eu tind să fiu împotriva acestui lucru, această tehnică mi se pare populară mai mult din cauza folosirii Photoshop-ului şi nu văd nimic frumos sau artistic în a face o culoare selectiva.
Nu mai stau să explic cum epoca digitală ne oferă posibilitatea să facem artă in alb-negru chiar mai bine decat era acum 20 de ani cu developatul (asta referitor la evolutia de care vorbea crazygirl), dar tineţi cont că arta nu e doar aia unde imortalizaţi ceva.

Şi acum ce mă doare pe mine..@crazygirl
"Sunt adepta culorilor si imi place foarte mult nu suport sa vad ceva alb-negru" - Înainte de "nu suport" îţi trebuia o virguliţă micuţă, asta ca să nu te încurci în exprimare şi să nu ne gâdili pe noi la nervul optic în mod neplăcut Vezi că avem pe forum (la discuţii generale) un topic de gramatică..sper să îţi fie de folos.
Şi, Dark, foloseşte, tati, şi tu nişte cratime, ce ai cu ele? ;;]

NU exista color vs. alb-negru, in opinia mea. Eu o sa vorbesc facand referire la domeniul despre care am cateva cunostiinte, fotografia. Sunt poze care arata bine color si poze care arata bine alb-negru. Si ca sa dau si un exemplu: o fotografie in care lumina este buna, incadrare perfecta, focalizarea la fel iar culorile arata ca un fel de mancare stricat si n-au nicio legatura estetica unele cu altele, bineinteles ca va arata mult mai bine alb-negru. Cel putin eu asa consider.

Îmi bag şi eu coada pe aici. Aţi scris mult şi am citit pe fugă, deci nu ştiu dacă s-a zis sau nu, dar fiecare formă, are modalitatea de a exprima privitorului ceea ve ai vrut tu să se simtă prin ce ai creeat.
După părerea mea, alb negru este esenţial în cazul în care vrei să scoţi în evidenţă sentimentele unui om, doar arătându-i chipul, contrar a ceea ce ar face o poză color, deoarece am fi prea distraşi de toate nuanţele diferite. Am observa sentimentele ce le are, dar nu le-am trăi, simţi, pentru că nu oferă aceeaşi intensitate.
Pe de altă parte, când vine vorba de un peisaj, nuanţele color ar trebui să domine, doearece aşa poţi scoate cel mai bine în evidenţă frumuseţea acelui loc sau a ceea ce ai văzut şi îi poţi face şi pe ceilalţi să vadă aceleaşi lucruri ca şi tine.
După părerea mea, ambele sunt bune, dacă sunt folosite unde şi când trebuie. Fiecare are defectele sale, dar şi punctele forte, oricum ar fi ambele intensifică ceea ce voiai să arăti tu cu ajutorul pozei/filmului.
Sper că aţi înţeles ce voiam să zic

Și eu sunt cam de aceeași părere ca majoritatea celor de mai sus. Unele poze sunt mai reușite alb-negru, altele mai reușite color. Harley a dat niște exemple foarte bune, dpdv ale pozelor. Dpdv ale tuturor celorlalte forme de artă cu manifestare vizuală, lucrurile stau la fel: ”Avatar” nu putea fi făcut alb-negru, jumătate din filmul ăla se bazează pe culoare. ”Stan și Bran” ar fi dubios să-l vezi color. Ți-ar distrage atenția de la ei, ori ideea calupului de filmulețe SUNT ei și atât. Și lista continuă. Interesant ar fi să vă exprimați părerea și vizavi de desen. Wing are printre desenele lui desenul cu copacul. Pe care acum l-a colorat. Cum vi se pare?