Un altfel de inceput

Capitolul I.

I
“Nu, te rog pleaca , lasa-ma , te rog!” linsitea nopti , fu spulberata de aceste cuvinte . Privea in jur transpirata si inspaimantata de parca niciodata nu ar fi vazut luna . Luna , aceasta prietena , care de cateva noptii o asculata cand se trezea din cauza cosmarului.
Acel cosmar care se repeta : se face ca merge pe strada , era intuneric. Deodata apare cineva ,un barbat care o loveste , aceasta incepe sa fuga dar piciorele i-se ingreuneaza cu fiecare pas incepe sa obosesca si imediat cada jos . Deodata se facea lumina ,silueta care o urmarea disparea si in jurul ei se formeza un cerc de oameni ,pe care nu-i vazuse niciodata . Acestia incep sa tipe cu toti la ea .Intre atatea glasuri nu poate destinde doar cateva vorbe :“chiar nu te-ai saturat” , “ un om fara suflet” ,”esti atat de slaba”,”nimeni nu te vrea” ,acestea vorbe , se repetau la nesfarsit si o faceau sa inebuneasca ,incerca sa se ridice dar fara rezultat nu reusea nimic , nici macar nu se putea misca.
Incepuse sa piarda noptile deoarece , nu vroia sa adoarma fiindu-i frica de visele ei despre care nu putea afla nimic.
-Ofelia iar nu dormi , o voce calda , se auzi la celalalt capat al camerei.Era mama acesteia care devenise ingrijorata din cauza fiicei ei , chiar nu o mai intelege la inceput a crezut ca totul este din cauza ,“dragostei” , cum glumea tatalui Ofeliei adeseori dar , dupa o saptamana incepu sa creada ca nu e asta si poate e altceva care o macina . Acum la varsta asta nu prea are cum sa aiba probleme atat de mari incat sa-si piarda noptiile . Poate e din cauza adolescentei .
-O sa adorm in curand mama
- Promiti ?
- O sa incerc .
Usa se inchise iar Ofelia se prefacu ca se aseaza in pat si adoarme pentru , a o multumi pe mama ei , care o privea pe geam . Cand aceasta pleca din fata geamului , Ofelia se ridica si privea iar pe geamul care dadea afara . Privirea ei se ratacise undeva afara . Prive la ramurile pomilor care se leganau parca executau un fel de ritual . Parca incercau sa o vrajeasca si sa o duca in alta lume , aceea lume in care ea a fost crescuta dar de care s-a departat , pentru ce ? Pentru o lume ca aceasta in care se afla ea acum ?
“Nu nu ma voi intorce mi-am promis asta” . Lasandu-si capul in palme privea la cerul care ii veghea casa . Atat de multe stele care lumineaza cerul alaturi de mandra luna atat de frumoase ce pacat , ca ziua palesc in fata soarelui si a lumini sale orbitoare . Ce bine ar fi daca ar fi mereu noapte , sa poata privi infinit la stelele si luna . Asta ar face lume din jurul ei sa para mai fumoasa , se gandea ea.
Si asa mai trecu o noapte o noua zi de scoala se apropia .Clasa a9a .









II
(UN NOU PRIETEN APARE )

Drumul pana la scoala si orele au fost la fel de plictisitoare , o monotonie cum prefera ea sa zica Ofelia . Noi colegi de clasa o privea ca pe o straina , fata cea noua , plictisitoare si care sta tot timpul singura , o ciudata . In mintea ei toti parca o vorbeau si radeau de ea , “ De ce este atat de grea adolescenta ?De ce nu pot ramane mereu in copil ?“ , erau intrebari care ii veneau foarte des in minte din senin , se trezea cautand raspunsuri insa tot ce gasea erau doar prosti gandea ea ,dar fara sa vrea sa gandea tot la ceea ce se intampla cu ea . Cum de s-a schimbat atat de mult si oare de ce ?.
-Ofelia ne spui tu care este raspunsul ?
- Poi ….eu…. dar ….
- Asa ma gandem si eu stai jos si data viitore fi mai atenta te rog!
“Offf iar iar m-am facut de ras de ce nu pot sa fiu atenta , ca restul ? “
Orele s-au terminat . Mergand singura pe drum cu castile in urechi , in singuratatea ei indreptandu-se spre casa .O mana o atinge pe umar , este unul din noi colegi de clasa .
Raven era un baiat destul de inalt , cu ochii mici si caprui care iti starneau interesul dar si curiozitatea , fiind plini de mister . Ei ascunzand atatea lucruri pe care le-au vazut in lumea asta . Fata usor rotunjita , parul ondulat si obraji mereu imbujorati ii dadeau aspectul unui om ,care este tot timpul calm si care astepta sa ii se dea un nou subiect de discutie . Pasea tot timpul cu pasi apasati , privirea in fata si atent la tot ce se intampla in jurul lui . Dadea impresia de baiat stapan pe sine si pe viata lui . El fusese primul din clasa care a salutata pe Ofelia si primul care incearca sa o faca pe aceasta , sa se simta mai bine in nou clasa , si sa o ajute sa se integreze . Dorindu-si sa o vada zambind tot timpul .
-Te pot acompania pana in gara ?
- Neata! Desigur , daca doresti as fi chiar incantata.
“Incanatata ? Ce patetic cum ai spus asta te-ai auzi ? Sau ? A fost doar un zamzait in urechile tale tu trebuie sa mergi singura ce nu intelegi , oameni din jurul tau nu te vor , ei vor sa te sape pe la spate . El cine e Fat-Frumos ? Incantata , zici ca te crezi in basme , alo? Cosanzeano , asta e realitatea trezeste-te!”
- TACI!
-Cine sa taca Ofelia , intreba Reaven ? Eu? Nici macar nu vorbesc.
-Nu ma gandem la ceva .
-Ofelia de cand ai intrat in clasa , am vazut ca nu prea vrei sa socializezi . Stai singura , intr-o loc te multumesti doar sa sti ca nimeni nu te baga in seama , ca niciun profesor nu te ridica in picioare si ca esti doar tu singura . De multe ori am vrut sa intru in vorba cu tine si nimic , am vorbit cu pereti . Multi colegi vor sa faca cunostinta cu tine dar , tu nu le raspunzi sau daca o faci dai doar raspunsuri simple si scurte , apoi iti bagi castile in urechi si asa iti cam petreci tu toata ziua la scoala . Ai vreo problema sau te supara cineva , spune-mi poti avea incredere in mine .
-Nu am nimic doar ca eu ma integrez mai greu dar , nu ma nimic si sunt foarte bine iti multumesc pentru girija.
” Iti multumesc pentru grija auzi la ea revino la relalitate nimeni nu iti poarta de grija esti doar tu singura singura nu intelegi” , aceeasi voce se auzi in capul lui Ofelia e aceasi voce care ii vorbeste mai mereu , defapt cam de vreo doua luni , ea a aparut o data cu cosmarurile . Corectandu-i fiecare greseala si atentionand-o cu privirie la lumea din jurul ei .
-Scuze daca te-am suparat dar , chiar nu inteleg ce se intampla cu tine si as vrea sa te vad si pe tine la un loc cu ceilalti.
-Stai linistit , e ok.
-Eu aici ma opresc , ne vedem maine la scoala , mi-a facut placere, pa pa !
-Si mie . Bye!
Ajunsa acasa Ofelia , trebuia sa raspunda la intrebarile , pe care ii le punea mama ei , un fel de interviu despre : Cum a fost scoala? Daca a luat vreo nota ? Daca se intelge cu cei din clasa ? Insotite de multe alte intrebari care o plictiseau , raspunzand doar simplu cu “da” sau “nu “ .Dupa ce scapa de asa zisul “interviu “ , se duse la ea in camera , unde se apuca de scris ,
Somnul pe care il pierduse de cateva saptamani isi facea simtita prezenta , obosea mai tot timpul si incepuse sa vada in ceata . Acum corpul isi cerea odihna , mainile incepusera sa ii tremure , iar capul abia si-l mai tine sus .Incerca sa se puna in pat si sa adorma gandind ca asa obosita cum e va adormi ca un “copil “ .Degeaba cosmarul aparuse imediat si o trezi .

"Următorul mesaj este doar o părere personală, în calitate de consumator de artă şi nu de critic.".

Ţi-am citit povestea şi îmi place (mă rog...eu am folosit cheatcodes). Ai destul de multe greşeli, ce ar fi putu fi corectate la o recitire. Povestea în sine este frumoasă şi chiar vreau sa văd unde ajungi cu ea. Mă intrigă foarte mult ce o săfaci cu personalitatea duală a fetei.
În orice caz, succes cu povestea în continuare şi cât mai multă inspiraţie.

III
(INTREBARI FARA RASPUNS)

Raven a ajuns acasa . Isi arunca ghiozdanul in camera si se indrepta catre frigider , pentru a-si potoli foamea . Dupa ce isi savura pranzul isi indrepta pasi , grabit, catre dormitorul sau racoros . Se schimba in niste haine mai lejere , tricou si pantaloni scurti , si se gandi sa isi inceapa temele si dupa sa intre pe jocul , la care mesterea de cateva saptamani . Dar nici macar nu se putea concentra la teme sau la jocul sau care il captiva inca se gandea la Ofelia si la conversatia pe care a avut-o , cu ea . Era ceva ce il atragea la Ofelia , nu ca ar fi placut-o dar , ii se parea ca e ceva straniu in legatura cu ea . De ce oare e asa tacuta? De ce nu vroia sa isi faca prieteni ? Care o fi trecutul ei? De ce oare a zis de odata “Taci” cand nimeni nu vorbea ? Misterul care o inconjura il captive si nu-i dadea pace .
-Hmmm , oare ce-o fi in mintea ei ? , se intreba Raven plimbandu-se prin camera .
Ar fi vrut sa se poata apropia de ea si sa afle totul despre ea , sa ii poata deveni un prieten bun si poate sa o ajute cumva pe Ofelia . De mic copil si el fusese singur si astfel a invatat multe lucruri despre oameni si viata . Cei din jur reperezentand pentru el doar niste simple cunostiinte care vin si pleaca . Pana acum nu putea spune ca are prieteni adevarati , doar ca se intelegea bine cu cei din jurul lui . Nimeni nu stia ce se afla in minte lui si daca are nevoie de un umar pe care sa planga . Ii ajuta pe cei din jurul lui cu problemele lor dar el nu era ajutat de nimeni pentru simplu fapt , ca nimeni nu stia ce se ascunde e in sufletul lui , pana acum . Totii se bucurau sa il aiba in preajma lor si sa il vada cu zambetul pe buze, cu ochii visatori si plini de speranta .
Acum ceva era nou , simtea nevoia de a stii , vroia sa se apropie de noua colega si sa-i cunoasca toate tainele si gandurile ei .
In acelasi timp aceea fata la care se gandeam Raven , statea iar singura si parasita cu propriile ei ganduri si cu ochii inchisi care parca dormeau , asa credea mama care isi privea fiica cu multa dragoste ,dar nu era asa Ofelia era pierduta in ganduri , auze iar aceea voce care nu face altceva decat sa o certe si rada de ea.
“Azi iar nu ai fost atenta , la ce ore te gandesti ? Intelge o data ca in lumea asta doar tu contezi si nimeni altcineva ! Ccum vrei oare sa reusesti in viata daca iti pierzi zilele de scoala visand la ” cai verzi , pe peretii” , incercad sa iti faci prieteni care , mai devreme sau mai tarziu te vor injunghia pe la spate , sau socializand cu acel tip Raven . O mai lasa-ma cu astea . In lumea asta esti singura nimeni nu te va ajuta si nu iti va dori binele . Ajunge cu ,copilariile si cu visele , ca poti avea prieteni si ca ei o sa te ajute la greu . Gata revino-ti odata cu picioarele pe pamant si priveste in jurul tau , esti inconjurata de animale acestia sunt oameni . Creaturi care stiu doara sa distruga totul in jurul lor si sa te faca , sa iti creezi vise pentru ca mai apoi sa-ti le distruga . Incearca sa intelgi totii cei ce te inconjoara sunt personae rele , fara suflet care cauta orice sansa pentru , a te face de ras sau pentru a te “baga la fund” . Ai inteles trebuie sa distrugi sau vei fi distrusa!” .
Vocea tacu Ofelia se gandea la cele spuse de Ea: De ce oare nu o lasa in pace ? De ce o invata astfel de lucruri ? De ce o judeca si rade de ea mereu ? Iar cel mai important , de ce nu o lasa sa isi traiasca viata asa cum vrea?
Deschizand ochii: observa ca se insereaza , soarele apune incet ascunzandu-si fata in spate pomilor din fata ferestrei Ofeliei . Umbrele se intindeau, parca incercand sa cuprinda totul , tacerea unui apus este minunata , nori portocalii si rozalii prevesteau ca urmatoare zi va fi minunata si ca soarele se va intoarce si mai puternic . Soarele acest astru frumos care imbogateste basmele si visele copiilor nu mai imbogatea si viata Ofeliei , aceasta iubea si astepta celalalt astru luna cu frumusetea ei palida care ascundea o lume intunecata si plina de intuneric . Raspandindu-si razele arginti peste tot pe pamant.
Era ora sapte , ora cinei in familia Ofeliei . La aceasta cina predomina linistea doar din cand in cand se mai auzea cate o lingura care lovea castronul plin cu supa .
-Mama plec pana la , lac ma intorc cat de repede pot , stai linistita voi avea grija!
-Dar Ofelia , nici nu apuca sa rosteasca restul cuvintelor ca deja auzise poarta care se inchise .”Offf fata asta, are dreptate cine zice ca adolescenta e cea mai grea perioada . Dar oare de ce a plecat fata asta a mea asa garabita spre lac ?Dumnezeu stie...!”.

"Următorul mesaj este doar o părere personală, în calitate de consumator de artă şi nu de critic."
Pai am trecut si eu pe la povestioara ta. Se pare ca Ofelia este o fata singuratica, inchisa in sine si cu o personalitate destul de ciudata. M-ai facut curios in legatura cu acea voce, momentan nu ai divulgat nimic in legatura cu ea. Deci, s-ar putea ca povestea sa contina si un pic de supranatural? Sau acea voce este o urmare a personalitatii ei? Raven, din cate am citi, este opusul lui Ofelia, fiind mult mai sociabil, dar in interiorul lui poate suferind la fel ca ea. Pe mine m-ai captivat si astept cu nerabdare urmatorul capitol. Acum sa trecem la greseli, pai cateva greseli de tastare si niste probleme cu virgulele. In unele locuri virgulele sunt puse aiurea, iar cateodata lipsesc. "Ajunge cu, copilariile si cu visele. Aici virgula nu-si avea rostu. Inaintea lui "iar" vine virgula si la doar la fel. Am mai gasit inaintea lui si virgula. Sper sa nu te superi si eu fac o gramada de greseli, ce sa facem suntem si noi oamenii. Un proverb chinezesc despre succes spune: Cazi de 7 ori si ridicate de 8 ori.